Celebrarea Pastelui în fiecare an pe alta data, însa mereu primavara, trezeste semne de întrebare pentru multi crestini cu privire la motivul pentru care se întâmpla acest lucru, dar si legat de modul în care este aleasa data Pastelui. Unii crestini stiu doar ca are legatura cu fazale lunii si echinoctiul de primavara.
Totusi, daca privim logic, vedem ca cel putin ideea unui Paste cu data schimbatoare nu e atât de absurda, având în vedere ca celebrarea lui tine foarte mult de zilele saptamânii. Practic, stim ca, miercurea, Iisus a fost vândut, vineri a murit pe Cruce, iar duminica a Înviat. Si, din moment ce zilele saptamânii cad în mod diferit în fiecare an, data schimbatoare a Pastelui nu e atât de absurda. Totusi, ce legatura are cu echinoctiul?
Pastele este una dintre primele sarbatori celebrate de catre crestinii din întreaga lume, însa înca de la început au existat discutii legate de data celebrarii Pastelui. Mai exact, în primele secole, crestinii din Siria si Asia Mica praznuiau Pastele Crucii (Moartea) la data de 14 Nisan, apoi Pastele Invierii (Invierea) la 16 Nisan. Acestia se numeau, potrivit textelor crestine, „quartodecimani”, deoarece serbau Pastele odata cu iudeii, adica la 14 Nisan. (n.r. – nisan â cea de-a saptea luna a anului ecleziastic si prima luna a anului civil în calendarul ebraic. O luna de primavara, care în limba turca este tradusa ca luna aprilie).
Alti crestini din zona Antiohiei serbau Pastele duminica din saptamâna azimilor iudaice, chiar daca aceasta cadea înainte de echinoctiul de primavara, iar crestinii din Egipt, Grecia si din Apus serbau pastele în aceeasi zi din saptamâna în care a murit si înviat Iisus. Astfel, moartea era praznuita în vinerea cea mai apropiata de 14 nisan, iar învierea întotodeauna dupa 14 nisan sau dupa prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara.
Cum s-a stabilit în final celebrarea
Datele diferite ale Pastelui au dus la multe certuri si controverse, asa ca la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, în 325, s-a stabilit ca Pastele sa fie serbat întotdeauna duminica imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara, însa niciodata de pastele iudaic. Astfel, când datele coincid, crestinii serbeaza Pastele în duminica urmatoare. Astfel, data Pastelui depinde de data echinoctiului de primavara (data fixa), dar si de fazele lunii, care sunt schimbatoare, relevanta fiind în acest caz luna plina.
Chiar si în urma deciziei, înca apar deosebiri între Biserica de Apus si cea de Rasarit. Acest lucru este cauzat de faptul ca bisericile calculeaza data dupa calendare diferite (Iulian – ortodocsii si Gregorian – catolicii). La început, s-a adoptat în toata lumea crestina calendarul conceput de Sosigene în vremea lui Iuliu Cezar. Acest calendar are o întârziere de 11 minute si câteva secunde fata de cel astronomic, asa ca la fiecare 128 ani apare o întârziere de o zi. Când vorbim însa de peste 2000 de ani, diferenta creste. Trebuie mentionat ca în decursul anilor au mai existat discutii si hotarâri sinodale, chiar uniformizari, fiind vorba de asa numitele biserici crestine cu „calendarul pe vechi”, care celebreaza Pastele la 13 zile diferenta de bisericile pe „calendarul nou” doar pentru a pastra, macar partial, aceasta comuniune.