Mult asteptatul proiect oficial de masuri fiscal-bugetare a fost lansat în cele din urma marti, 19 septembrie, de Ministerul Finantelor spre dezbatere publica, însa tabere pro si contra planului fiscal menit sa asigure sustenabilitatea financiara a României pe termen lung s-au format înca de o luna si jumatate, când o varianta neoficiala a aparut în spatiul public. “Ziarul de Iasi” a testat opiniile specialistilor si oamenilor de afaceri de la Iasi. Iata ce spun acestia!
„Ziarul de Iasi” a discutat cu economisti si oameni de afaceri din Iasi care au facut o analiza a pachetului de masuri din proiectul de lege stufos pentru care Guvernul ar urma sa îsi asume raspunderea în Parlament. Principalele masuri prevad un impozit minim de 1- pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifra de afaceri de peste 50 de mil. euro, limitarea venitului pentru care it-istii sunt scutiti de la plata impozitului pe venit (10.000 de lei brut), angajatii din constructii, agricultura si industria alimentara vor plati CASS, microîntreprinderile cu venituri care nu depasesc 60.000 de euro inclusiv vor plati un impozit de 1-, iar cele care trec de acest prag vor plati 3- impozit, se introduce impozit special pe case si masini scumpe, un impozit suplimentar pentru institutiile de credit si se majoreaza acciza la alcool si tutun. (vezi AICI proiectul de lege).
La ce ar trebui sa ne asteptam? Cum orice crestere a fiscalitatii si reducerile de cheltuieli bugetare creeaza pe termen scurt un soc în consum si investitii, vom vedea o încetinire a ritmului de crestere economica, somajul va creste pe fondul diminuarii investitiilor, a scaderii consumului si a diminuarii rentabilitatii firmelor, preconizeaza prof. univ. dr. Cristian Popescu, prodecan al Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi.
Tinta de inflatie va fi ratata, la fel si tinta de dobânda, economia va primi un recul zdravan care, combinat cu inflatia, poate duce la intrarea în recesiune, iar taxele marite le vom plati tot noi, avertizeaza si prof. univ. Cristian Paun, de la Academia de Studii Economice din Bucuresti, care ne îndeamna sa fim cumpatati si sa strângem cureaua pentru ca vin vremuri tulburi.
Un dezmat bugetar
Dezmatul bugetar din ultimii ani a adus România în situatia în care este nevoita sa adopte masuri dure de reducere a deficitului bugetar, spune profesorul de economie Cristian Popescu (FOTO JOS). „Si nu numai pentru ca asa ne-o cere aquisul comunitar, ci pentru ca o economie nu se poate dezvolta sanatos pe termen lung acumulând si rostogolind datoria publica. (…) De aceea, cred ca România a ajuns în punctul în care trebuie sa se gândeasca serios la diminuarea datoriei publice. Acest set de masuri se vrea a veni ca o solutie. Doar ca nu este chiar asa. La o prima vedere, si de aceasta data se merge pe marirea bazei de impozitare, în loc sa fie preferata ca fiind prioritara solutia diminuarii cheltuielilor. Care va fi efectul? Diminuarea investitiilor, si a celor interne si a celor straine, sporirea somajului, scaderea ritmului de crestere economica, acestea sunt doar câteva din cele mai importante consecinte”, avertizeaza prof.univ.dr. Cristian Popescu.
Masurile de diminuare a cheltuielilor publice ar fi bune daca ar viza cu adevarat principalele capitole de cheltuieli care seaca bugetul de stat, mai puncteaza profesorul, cum sunt cele sociale (tot felul de scheme de ajutor si asistare sociala), cele de sustinere a unor mecanisme dubioase, cum ar fi pensiile speciale, si, în cazul aparatului administrativ, ar fi bune daca ar conduce la o reforma a acestuia, bazata pe eficientizare si transparenta.
„Este cel mai simplu sa cresti taxele. Problema este sa încerci sa pui acest lucru pe ultimul loc”
La rândul sau, prof.univ. Cristian Paun arata ca problema care se încearca a fi rezolvata – deficitul excesiv, adica diferenta dintre veniturile încasate de stat si cheltuielile sale, îsi poate gasi solutia în cresterea veniturilor statului prin cresterea taxarii. Însa acest lucru ar trebui sa se întâmple atunci când Guvernul a epuizat toate celelalte cai de a majora aceste venituri si atunci când au fost luate toate masurile ca foarte repede sa vedem si o ajustare a cheltuielilor acestuia.
„Este cel mai simplu sa cresti taxele, nu îti trebuie foarte multa pregatire de specialitate în acest sens. Problema este sa încerci sa pui acest lucru pe ultimul loc. Suntem atât de disperati încât nu mai avem alte solutii si apelam la aceasta solutie de ultima instanta? Eu zic ca nu. Desigur, nu stam prea bine caci am tot amânat reformele si ajustarile necesare pâna am ajuns din nou în pragul unui ciclu electoral, moment în care orice schimbari majore vor trece în plan secundar. Statul român este complet ramas în urma, anacronic, nereformat. Are nevoie ca de aer de o reorganizare administrativ-teritoriala, de o reformare a institutiilor din administratia centrala, de privatizarea companiilor de stat, de exploatarea resurselor naturale într-un parteneriat autentic public-privat (cum ar fi gazele de la Marea Neagra). Nu mai avem timp de ele, dupa ce am amânat sistematic aceste reforme si am cheltuit deficitele pe te miri ce”, ne-a declarat prof. univ. Cristian Paun (FOTO JOS).
Acesta nu este de acord cu taxarea pe cifra de afaceri a companiilor mici si mijlocii, fiind de parere ca este o forma de taxare care inhiba capitalizarea companiilor mici, investitiile în active fixe pentru productie, investitii în solutii tehnologice inovative etc. „Este un impozit care, din punctul meu de vedere, explica de ce astazi avem foarte multe companii mici cu capitaluri negative (vreo 40- din ele) si de ce ele au o durata medie de viata nepermis de mica (vreo 4,5 ani). Companiile mari pot alege, ele platesc un impozit pe profit care va fi completat de un impozit pe cifra de afaceri, dar din care (asa era în ultima varianta pusa în dezbatere publica) se deduc o serie de cheltuieli. Cred ca cele mai multe companii mari vor ramâne doar cu impozitul pe profit la cum arata ultima varianta adresata lor”, explica economistul.
“Multinationalele au facut o arta din a-si exporta profiturile”
Prof. univ. dr. Cristian Popescu arata ca microîntreprinderile sunt favorizate fiscal în multe state europene, unde plafonul este ceva mai redus, pe când la noi plafonul de 60.000 este destul de ridicat. „În ceea ce priveste discutia despre taxarea marilor întreprinderi, ar trebui spus ca multinationalele au facut o arta din a-si exporta profiturile înspre zone cu fiscalitate minima. Prin urmare, la nivelul tarilor OCDE si G20 s-a lansat o propunere, devenita directiva, privind impozitarea minima a companiilor mari. Mai mult, la nivelul Comisiei Europene se lucreaza la asa-numitul pilon 2 al Cadrului incluziv privind erodarea bazei impozabile si transferul profiturilor (BEPS), prin care se vor adopta masuri comune care sa preîntâmpine problema erodarii si a transferului profiturilor”, aminteste profesorul universitar din Iasi.
Economistul Cristian Paun crede ca perdantii sunt bancile, pentru ca li se va aplica un impozit pe veniturile din dobânzi (si asimilate) încasate concomitent cu impozitul pe profit de 16- care provine din diferenta dintre dobânzile încasate si cele platite catre deponenti. „Adica o dubla taxare a dobânzilor încasate de banci. Asta nu va face decât sa creasca ratele la banci, sa se inhibe si mai mult accesul la finantare (credite), vital pentru o tara care are doar 24- din PIB ponderea creditului acordat sectorului privat de catre banci (media UE este de vreo 5-6 ori mai mare). Costul capitalului va creste fix cu acest procent de taxare, cei cu rate pentru credite de valoare mai mare si scadente mai mari, aflati la început de credit, vor fi cei mai loviti. Impozitarea bancilor este complet neinspirata, stiut fiind rolul esential al intermedierii financiare pentru dezvoltarea economica”, puncteaza prof. univ. Cristian Paun.
Dorin Cristea, RomSoft: „Ei nu înteleg ca plusvaloarea în economie este adusa de sectorul privat”
Dorin Cristea, fondatorul firmei iesene de IT RomSoft, spune ca masurile sunt gândite de oameni care toata viata lor nu au lucrat decât la stat si habar nu au ce înseamna sector privat.
„Ei nu înteleg ca plusvaloarea în economie este adusa de sectorul privat, orice altceva consuma. Iar ei ce fac acum, lovesc sectorul privat, ca atât înteleg ei, iar de sectorul de stat nu se ating deloc. Desfiinteaza posturi de sefi de birou, dar de fapt nu îi dau afara, ci îi muta din stânga în dreapta, tot încarca ca numar si bani întreg sistemul bugetar. Au impresia ca toti desteptii s-au adunat la stat, iar restul sunt prosti, dar nu este asa, nu o sa le mearga. Este o regula cunoscuta de sute de ani, în momentul în care statul sare calul si mareste prea mult impozitele, sumele pe care le mai obtin dupa aceea sunt mai mici decât înainte”, considera omul de afaceri iesean.
Tiberiu Stoian, Exonia: “Se vorbea de un efort egal, dar este 85- pe mediul privat si 15- pe aparatul bugetar”
Si Tiberiu Stoian, fondatorul companiei Exonia, producator de ambalaje biodegradabile din hârtie din Iasi, spune ca Guvernul împovareaza mediul privat.
„Guvernul vrea sa colecteze 100 de miliarde în plus pâna în 2028, dar sa faca o economie de doar 16 miliarde în aceeasi perioada. Se vorbea initial de un efort egal, acum este de 85- pe mediul privat si de 15- pe aparatul bugetar. Pe partea de reducere a cheltuielilor masurile propuse sunt neconvingatoare. Nota de plata o vor deconta, ca de obicei, cei care oricum se conformau si plateau la timp impozitele, adica microîntreprinderile care sunt, de altfel, cele mai afectate de noile prevederi. Din pacate, se pare ca reprezentantii guvernamentali mentin linia predecesorilor, prin care ocolesc masurile durabile care ar fi trebuit implementate de mult timp, adica digitalizarea ANAF, colectare mai buna a TVA si a impozitelor, decuplarea capuselor de partid care sug banii statului, investitii care sa aduca mai multi bani din aceleasi impozite, stimularea micilor întreprinzatori si a marilor investitori în economie, dar mai ales reforma administrativa”, ne-a declarat Tiberiu Stoian.