Un audit realizat de Curtea de Conturi a României la Ministerul Energiei, privind energia din surse regenerabile si contributia la asigurarea independentei energetice arata ca România si-a pierdut independenta energetica, importa considerabil mai multa energie decât trimite la export, iar preturile cu care România cumpara energie sunt mai mari decât cele cu care o vinde, în conditiile în care exporturile se realizeaza în perioade de excedent si importurile se fac atunci când se înregistreaza un consum ridicat. Auditorii constata, totodata, ca „România a înregistrat cea mai mare crestere a pretului electricitatii la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35-), comparativ cu perioada similara a anului 2021, ocupând primul loc si în ceea ce priveste raportarea pretului la puterea de cumparare, cu 119,25- peste media UE-27” si ca, în aceste conditii, nu exista la nivel national o strategie energetica.
Un audit realizat în ultimii doi ani de Curtea de Conturi a României la Ministerul Energiei, control care a vizat perioada 2017-2022 si a urmarit evaluarea gradului în care a fost asigurata independenta energetica din perspectiva utilizarii surselor regenerabile de energie, ca urmare a politicilor si strategiilor elaborate de Minister, precum si analiza evolutiei pretului energiei electrice în contextul tranzitiei energetice arata ca România si-a pierdut independenta energetica, în urma renuntarii la unele surse de productie a energiei, fara ca acestea sa fie înlocuite cu alte surse de productie.
„În intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a productiei productiei de electricitate (-12,44-), în contextul retragerii din exploatare a capacitatilor de producere cu o putere instalata de 4.848 MW (-2.680 MW pe baza de carbune si -2.168 MW pe baza de hidrocarburi) care nu a fost substituita de punerea în functiune de noi capacitati pe baza de surse regenerabile (+37,56 MW)”, se arata într-o informare data publicitatii joi de Curtea de Conturi.
Astfel, desi România si-a atins obiectivul privind ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie, depasind la acest indicator media tarilor Uniunii Europene, acest lucru nu s-a întâmplat datorita investitiilor, ci „pe fondul diminuarii masive a capacitatilor de producere a energiei electrice pe baza de carbune si hidrocarburi, nu ca urmare a cresteri semnificative a puterii instalate în capacitati din surse hidroenergetice, eoliene si solare”, sunt concluziile auditorilor.
„În consecinta, pentru a redobândi independenta energetica, pierduta începând cu anul 2019, sunt necesare investitii consistente în realizarea de noi capacitati de producere a energiei din surse regenerabile (energie ”verde”) si în dezvoltarea retelelor de transport si distributie”, mai sustine Curtea de Conturi.
Auditul releva si un dezechilibru al balantei comerciale în ceea ce priveste comertul cu energie, România înregistrând, la acest capitol, un deficit de aproape 736 de milioane de euro în decurs de trei ani.
„Pe fondul reducerii productiei interne de energie electrica, România a devenit importator net începând cu anul 2019, iar soldul balantei comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021, în contextul în care preturile medii ponderate la care s-au efectuat tranzactiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul. Existenta unor preturi medii ponderate superioare pentru activitatea de import fata de cele de export poate fi explicata prin efectuarea operatiunilor de export de electricitate la momentul în care la nivelul pietelor este înregistrat un excedent, cu precadere în situatia în care exista un excedent de energie regenerabila (zile însorite si vânt puternic), iar a operatiunilor de import în situatiile în care la nivel national este înregistrat un consum ridicat fata de productia interna. O astfel de situatie scoate în evidenta necesitatea introducerii unor surse de stocare a energiei electrice care sa acumuleze energie în perioadele de excedent si sa o elibereze la momentul cresterii consumului, România având la finalul anului 2022 o singura astfel de capacitate licentiata (7,4 MW)”, explica auditorii.
O alta constatare a Curtii de Conturi este aceea ca investitiile programate nu s-au realizat decât în proportii mici sau foarte mici. Astfel, în ceea ce priveste investitiile în surse regenerabile de energie, România a atins, anul trecut, mai putin de unu la suta din obiectivul pe care si-l propusese.
„Auditul a constatat faptul ca diminuarea investitiilor programate la nivelul operatorilor din sectorul productiei de energie electrica si înregistrarea unui grad redus de realizare al programelor de investitii (între 5,48- si 51,25-) a condus la neasigurarea independentei energetice. La nivelul operatorilor aflati sub autoritatea Ministerului Energiei au fost puse în functiune, în intervalul auditat, capacitati de producere a energiei electrice cu o putere instalata de numai 15,56 MW. Obiectivul privind cresterea puterii instalate în noi capacitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile, stabilit pentru anul 2022 conform Planului National Integrat în domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice 2021 – 2030 (+ 1.816 MW), nu a fost atins decât în proportie de 0,64-”, sunt concluziile auditului.
În acest context, „România a înregistrat cea mai mare crestere a pretului electricitatii la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35-), comparativ cu perioada similara a anului 2021, ocupând primul loc si în ceea ce priveste raportarea pretului la puterea de cumparare, cu 119,25- peste media UE-27”; mai arata Curtea de Conturi.
Nu în ultimul rând, auditul a constatat ca România nu are aprobata o Strategie energetica nationala, document care sa stabileasca obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu si lung si modalitatile de realizare a acestora.
„În acest context, este necesara elaborarea si corelarea tuturor documentelor strategice, stabilirea obiectivelor prioritare raportat la necesitatile sistemului energetic si monitorizarea eficienta a evolutiilor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor. Pentru asigurarea independentei energetice, Sistemul energetic national are nevoie de investitii sustinute în noi capacitati de producere, precum si de corelarea evolutiei acestora cu dezvoltarea retelelor de distributie si transport”, mai sustin auditorii.
Acestia puncteaza si „aspecte pozitive remarcate cu prilejul auditului”, respectiv acela ca România a înregistrat o pondere a energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 24,48- în anul 2020, peste tinta (24-) asumata prin Planul National de Actiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile.
Un alt aspect pozitiv îl reprezinta politica de tranzactionare derulata de Hidroelectrica SA pentru consumatorii casnici, care pentru anul 2022 a stabilit un pret al energiei active la 0,25 lei/kWh.
Raportul de audit remarca si o crestere a capacitatii de producere a energiei electrice în centrale electrice din surse regenerabile de energie la scara mica, apartinând prosumatorilor. La data de1 iunie 2023 erau înregistrati de 70.840 prosumatori, fiind instalate capacitati cu o putere totala de 866,8 MW.
Curtea de Conturi a României a transmis Ministerului Energiei o serie de recomandari, printre care se aceea privind urgentarea demersurilor pentru aprobarea Strategiei Energetice Nationale si elaborarea politicii energetice, cea de elaborarea de programe si planuri de actiune în sectorul energiei electrice, inclusiv în ceea ce priveste dezvoltarea activitatilor de stocare a energiei electrice, precum si analiza programelor de investitii la nivelul operatorilor economici aflati sub autoritatea Ministerului Energiei, în vederea prioritizarii proiectelor de investitii din sectorul energiei electrice, precum si urmarirea implementarii acestora.
Curtea de Conturi recomanda Ministerului Energiei promovarea de actiuni care sa conduca la eliminarea decalajului între retragerea din exploatare a unor capacitati de producere a energiei electrice si punerea în functiune de noi capacitati de producere, astfel încât cererea de energie electrica sa fie asigurata din productia interna.