Asa cum ANAF face publice listele marilor datornici persoane juridice, statul ar trebui sa puna la dispozitia cetatenilor o lista, ideal sub forma unei aplicatii, în care sa existe un update la zi cu situatia datornicilor infractori. Fireste, nu însirati acolo toti gainarii, ci doar persoanele publice condamnate definitiv, respectiv cazurile penale cu prejudicii mari, sa zicem de peste 50.000 de euro. Sunt informatii de interes public, teoretic nu exista vreun motiv sa cada sub incidenta GDPR.
Valoarea cumulata a prejudiciilor în dosarele instrumentate de DNA si DIICOT anihilate prin decizia Curtii Constitutionale privind prescriptia depaseste 2,3 miliarde de euro. Este evaluarea celor doua institutii, fara o estimare suplimentara de la parchetele „generale”, care se ocupa de furtisaguri. Cu alte cuvinte, marii corupti si crima organizata ar beneficia dintr-un foc de un credit de „refinantare” a activitatilor ilicite echivalent cu o transa din PNRR sau cu întregul deficit al balantei comerciale a României în ianuarie 2023. Cel putin asa au lasat de înteles procurorii în comunicarile publice care au urmat infamei decizii a CCR. În fapt, în toate cauzele lovite de prescriptie se înlatura exclusiv raspunderea penala a inculpatilor, nicidecum cea civila. Judecatorii pot constata si imputa existenta unui prejudiciu, iar în caz ca nu o fac, statul poate muta actiunea împotriva „prescrisului” în civil. Sa ne amintim ca doar saptamâna trecuta, în dosarul Hexi Pharma, magistratii au decis ca inculpatii sunt în continuare buni de plata, sau ca Darius Vâlcov, scapat de sase ani si jumatate de închisoare, ramâne cu 4,2 milioane de lei confiscate de stat.
Decizia CCR privind prescriptia ramâne odioasa pentru ca lasa mii de infractori sa se bucure de libertate. Dar, cinstit vorbind, marii corupti se bucurau oricum de libertate prin tarile calde, cu sau fara prescritie – vezi celebrele cazuri Ghita, Oprescu, Iorgulescu, Bica sau Arsene. Mai odioasa pare impotenta statului de a recupera prejudiciile cauzate prin infractiuni si confiscarea extinsa a averilor. Potrivit ultimului raport al Agentiei Nationale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), bunurile recuperate în 2021 de institutie în baza deciziilor instantelor penale (masuri asiguratorii, confiscare) se apropia de 17 milioane de lei. În acelasi an, ANABI a centralizat 7.804 de hotarâri judecatoresti prin care s-au dispus masuri privind confiscarea sau repararea prejudiciilor în valoare totala de peste 293 de milioane de lei. Raportul este infiorator de mic, în contextul în care sumele recuperate vizeaza si dosare penale finalizate în anii anteriori. E drept ca suma nu ia în calcul activitatea ANAF în domeniu, dar si aici gradul de valorificare este scazut – doar 31,5 milioane lei din confiscarea dispusa în materie penala, în 2022.
În materie de recuperare a prejudiciilor, rapoartele institutiilor profil sunt greu de descifrat si, uneori, contradictorii. Guvernul l-a scos la înaintare pe robotul „Ion” sa laude un amplu proces de digitalizare, dar nu-i permite unui contribuabil onest sa afle printr-un simplu click cât (n)-au platit infractorii din prejudiciile stabilite definitiv de instanta. Asa cum ANAF face publice listele marilor datornici persoane juridice, statul ar trebui sa puna la dispozitia cetatenilor o lista, ideal sub forma unei aplicatii, în care sa existe un update la zi cu situatia datornicilor infractori. Fireste, nu însirati acolo toti gainarii, ci doar persoanele publice condamnate definitiv, respectiv cazurile penale cu prejudicii mari, sa zicem de peste 50.000 de euro. Sunt informatii de interes public, teoretic nu exista vreun motiv sa cada sub incidenta GDPR. Cât a furat, cât a platit si cât mai are de platit Relu Fenechiu din prejudiciul constatat în dosarul X? Dar Dan Voiculescu în dosarul Y? Deschizi aplicatia si în câteva secunde afli raspunsul. Daca statul nu este în stare sa bage dupa gratii marii corupti, nici sa le confiste averile, macar sa-i arate cu degetul si sa-i faca de râs.