Dosarul „Fabrica de vise” ar putea reprezenta marele pariu al DIICOT Iasi. Prin actiunea sa de marti, DIICOT si-a scos la bataie credibilitatea. Procurorii fie vor reusi sa scoata de pe piata nationala sute de sortimente de tigari electronice, jeleuri, prajituri sau ciocolata cu derivati din canabis produse de zeci de firme, fie se vor face de râs, tot la nivel national.
În referatul prin care au propus arestarea celor retinuti marti, procurorii pun semnul egal între produsele cu canabis si etnobotanicele care faceau ravagii în rândul tinerilor la începutul deceniului trecut. Dosarul se bazeaza în buna masura pe interpretarea data de o lege veche de 12 ani notiunii de substanta „susceptibila” a avea efecte psihoactive. Pâna unde merge responsabililtatea producatorilor, distribuitorilor si vânzatorilor noului tip de marfa? Pâna acum totusi, procurorii par a fi în dezavantaj, ei nereusind sa-i convinga pe judecatori ca cei retinuti merita sa stea dupa gratii. La începutul saptamânii viitoare, lupta în justitie se reia cu judecarea contestatiilor depuse atât de procurori, cât si de avocatii celor acuzati.
Acelasi procuror care s-a ocupat si de activistul Dide
Dosarul „Fabrica de vise” a fost instrumentat de acelasi procuror care l-a trimis în fata judecatorilor pe activistul Cristian Dide, dupa ce acesta a trimis DIICOT doua colete cu produse cumparate legal, dar care contineau în proportii reduse THC, una dintre substantele active din canabis. În cazul fabricii de la Miroslava însa, procurorii au împins lucrurile si mai departe, cerând arestari si condamnari pentru produse care nu contin nici macar substante interzise în România, fabricate de o firma care, cel putin aparent, a facut tot posibilul pentru a respecta legea.
Ancheta procurorilor a început în octombrie anul trecut, „cu marfa clientului”. Dupa cum rezulta din interceptarile facute de anchetatori, la DIICOT a fost dusa o cutie plina cu mostre din produsele fabricate de SC CanX CBD SRL, pentru a se verifica daca acestea contin THC. „Avocata mi-a spus asa: conform legii 393 pe 2000 (de fapt, legea 339/2005, n.r.), dracu’ sa o ia, pe ce an este… trebuie sa existe un document ori… deci! Ori acordul DIICOT sau a unei institutii a statului care se ocupa de antidrog, de droguri. (…) În cazul în care cumpara, ajunge produsul în mâna unui copil… Si dupa aia parintii anunta politia, ajung la magazinul de unde l-au cumparat, raspunderea se împarte în felul urmator: prima data raspunde magazinul ca l-a vândut, a doua oara raspunde distribuitorul, adica dovada magazinului ca a cumparat produsul de la firma X si a treia oara raspunde producatorul”, a spus unul dintre cei care avea sa se regaseasca ulterior pe banca acuzatilor. Raspunsul DIICOT a fost unul de genul „da, în regula, dar..:” Mostrele nu contineau THC, dar tinea de responsabilitatea producatorilor, distribuitorilor si vânzatorilor sa se asigure ca nu contin alte substante psihoactive.
Cheia procurorilor, un derivat de canabis – HHC
Tot din octombrie anul trecut a început si ancheta procurorilor. Anchetatorii sub acoperire Orlando, Jamaica, Giany sau Ulise au cumparat online sau de la diverse magazine din oras, cu bon fiscal, dispozitive tip „Vape”, jeleuri sau prajituri fabricate de CanX CBD. Lichidul din ele continea diversi derivati din canabis, precum HHC, THC-P sau H4-CBD. Procurorii au facut analiza chimica a continutului pentru a stabili acest lucru, dar faptul era mentionat chiar pe ambalajul produselor. Niciuna dintre aceste substante nu se regasea pe lista supefiantelor sau psihotropelor prevazuta de legea 143/2000 privind combaterea traficului de droguri. Deci, erau legale în România. Totusi, anul trecut si anul acesta, HHC si alte substante fusesera incluse în baza europeana a substantelor psihoactive noi si comunicate prin sistemul european de alerta timpurie. Fiind nou aparute, eventualele efecte negative asupra sanatatii erau prea putin studiate, dar substantele urmau sa fie monitorizate de organele de specialitate ale statelor membre UE.
Procurorii nu au putut prezenta decât putine cazuri care sa exemplifice riscul prezentat de HHC pentru sanatate. Au invocat marturia unei fete care cumparase un astfel de produs si i se facuse rau ori un extras din presa locala din judetul Neamt, care prezenta cazul a patru membri ai aceleiasi familii care fusesera spitalizati în urma consumului de jeleuri continând „probabil” HHC. La acestea, ei au adaugat si o interceptare telefonica si un SMS, trimise de cetateni. „O sa sun la politia antidrog sa va vina de hac cretinilor omorâti copii cu canabisul vostru”, a fost SMS-ul trimis de un iesean unui comerciant de astfel de produse.
Anchetatorii s-au raportat la „legea etnobotanicelor”
În luna mai a acestui an, procurorii au început urmarirea penala. Nu s-au raportat la legea de combatere a drogurilor, ci la alta, respectiv legea 194/2011, dedicata asa-numitelor „etnobotanice”. Aceasta îi obliga pe cei care efectueaza operatiuni cu produse „susceptibile de a avea efecte psihoactive” sa detina o autorizatie emisa de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Or, chiar pe site-ul CanX CBD se mentiona ca HHC are aproximativ 10- din puterea psihoactiva a THC. Rationamentul procurorilor a fost simplu. THC este o substanta interzisa. HHC nu este interzisa, dar are efecte similare, chiar daca de 10 ori mai slabe, ca si THC si chiar daca puterea ei era diluata înca si mai mult prin încorporarea în jeleuri sau prajituri. Deci, este „susceptibila a avea efecte psihoactive”. Deci, fabricarea si vânzarea ei trebuia autorizata de ANSVSA. Or, CanX CBD SRL era autorizata de catre Ministerul Sanatatii, dar nu si de catre ANSVSA, fapt pe care reprezentantii firmei par sa-l fi scapat din vedere. Într-o discutie telefonica, Mihnea Loghin, unul dintre colaboratorii fabricii din Miroslava este sigur ca totul este în regula. „Suntem avizati de Ministerul Sanatatii, adica am foaie pentru produsele astea. Cânepa! Nu e canabis! Adica, nu e nicio substanta psihoactiva, e cânepa industriala. Noi nu vrem sa facem produse puternice, vrem sa facem produse premium, care sa nu poata fi contestate în instanta sau ceva, ca am vrut sa facem oamenii «high» sau am vrut sa îi drogam sau am vrut… Am facut produse 100- naturale, din cânepa certificata european, cu analize de laborator extern, cu tot, avizat de Ministerul Sanatatii, cu tot, cu tot, cu tot. În colaborare strânsa cu DIICOT si BCCO”, a spus acesta.
„Sa-mi bag p…! Am fost robot la calculator, nu mai puteam gasi pe tastatura!”
Pentru procurori însa, cei implicati în afacere erau responsabili penal. Fata de legea 143, avantajul prezentat pentru anchetatori de legea 194 era ca aceasta nu avea ca anexa o lista concreta de substante interzise, ele fiind abordate generic. „Simplul fapt ca un anumit tip de substanta ar putea produce asemenea efecte naste pentru individul care efectueaza orice tip de operatiuni cu aceasta obligatia legala de a obtine autorizari”, au argumentat procurorii.
Legea folosita de procurori îi trateaza diferit pe cei care stiau ca substanta vizata are efecte psihoactive si cei care nu stiau, dar ar fi trebuit sa prevada acest lucru. Procurorii au insistat ca sefii CanX CBD erau perfect constienti de efectele substantelor folosite. „Am fumat o substanta noua. Se numeste HHCO! E un… tot asemanator cu THC-ul, cu substanta psihoactiva! Când am tras 2-5 fumuri, când l-am testat… si dupa, sa-mi bag p…! Am fost robot la calculator, nu mai puteam gasi pe tastatura! Cu ultra hiper focus!”, au citat procurorii dintr-o interceptare telefonica spusele lui Mihnea Loghin.
Sunt state unde HHC a fost interzis
Inculpatii din dosar erau constienti si de faptul ca substantele folosite în produsele realizate nu fusesera interzise în România doar din cauza faptului ca erau înca prea recente. În tari precum Italia sau Suedia, produsele continând HHC fusesera interzise. Pentru astfel de situatii, HHC putea fi înlocuit cu THCP, H4CBD, HHC-P, HHC-O, alti canabinoizi, cu efecte similare. Fabrica avea un laborator propriu, în care lucra inclusiv un fost cercetator stiintific din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculara „Petru Poni”. „Comerciantii de «legale», cunoscând compozitia chimica a substantelor comercializate, au procedat la punerea în vânzare a unor noi substante, necalificate la acel moment ca interzise la detinere, ajungându-se astfel în situatia în care legea era tot timpul cu un pas în urma în raport cu fenomenul infractional, aspect urmarit si în speta actuala în mod flagrant si de persoanele implicate în cauza”, au mentionat procurorii.
Înclestarea dintre procurori si avocati va fi în jurul autorizatiei de la ANSVA
Lipsa autorizarii din partea ANSVSA este principalul argument invocat de procurori pentru a demonstra ilegalitatea unei afaceri desfasurate pe fata, cu bon fiscal si factura, fara nimic din ascunzisurile practicate de traficantii de droguri. Faptul ca substanta de baza, HHC, nu este interzisa în România nu ar conta nici el, întrucât are efecte psihoactive. Ca substanta activa din canabis, THC a fost cu greu identificata în câteva produse obtinute din cânepa industriala ar fi irelevant, pentru ca legea nu distinge între cânepa industriala si cea indiana si nici nu stabileste vreun prag permis al continutului de THC. Adresa Ministerului Sanatatii conform careia substantele folosite nu intrau sub incidenta Legii 339/2005 privind regimul substantelor stupefiante nu valora nici ea nimic, în lipsa hârtiei de la ANSVSA.
Totusi, prima înclestare în justitie a fost un esec pentru procurorii DIICOT, care au reusit sa obtina doar câteva arestari la domiciliu si controale judiciare. Magistratii de drepturi si libertati nu au dispus trimiterea în arest a niciunuia dintre cei 28 de inculpati. Faptul ca din referatul de arestare lipseste aproape complet numele lui Philipp Fuhrmann, proprietarul CanX CBD, caruia procurorii nu au reusit sa-i gaseasca niciun rol clar în „grupul infractional organizat” ar putea sa fi cântarit greu în decizia provizorie a judecatorilor. Daca totusi procesul care urmeaza va avea drept finalitate condamnari la închisoare, precedentul ar echivala cu distrugerea unei întregi industrii a derivatelor recreationale din cânepa si a miilor de magazine specializate din toata tara.