Anul acesta, fermierii au primit o derogare de un an de la legea care îi obliga sa lase 4–7- din teren pârloaga pentru “restabilirea sanatatii solului si cresterea biodiversitatii”. Practic, vorbim doar despre o amânare însotita si de câteva alternative mai ecologice de cultivarea terenurilor, însa nu si profitabile, dupa cum atrag atentia fermierii.
Fermierii au reusit sa obtina o amânare de la obligatia de a-si lasa terenurile arabile necultivate. Ca o prima reactie a protestelor din agricultura, din România si alte tari europene, care au ajuns inclusiv la Bruxelles, Comisia Europeana a mai relaxat conditiile prevazute în cadrul politicii agricole comune (PAC). Altfel spus, fermierii au primit o derogare de un an de la legea care îi obliga sa lase 4–7- din teren pârloaga pentru “restabilirea sanatatii solului si cresterea biodiversitatii”.
Practic, în cadrul noii politici agricole comune, care a intrat în vigoare în urma cu un an, ajutoarele platite agricultorilor sunt conditionate într-o masura mai mare de respectarea unor criterii de mediu. Aici se regaseste si obligatia, pentru exploatatiile agricole de peste 10 ha, de a lasa cel putin 4- din terenul arabil în repaus, adica pârloaga, sau de a-i gasi o noua destinatie mai ecologica si anume, înfiintarea de garduri vii, perdele forestiere, crânguri, fânete si alte asemenea idei, spun ei, mai prietenoase cu mediul. Mai mult decât atât, aceasta rata minima poate fi redusa la 3- daca se adauga si culturi intermediare sau culturi care fixeaza azotul, pe o suprafata de 4-, însa fara a folosi produse fitosanitare. Totul, pentru a ajunge astfel la 7- din suprafata considerata a fi favorabila biodiversitatii. Întrebati despre derogarea temporara de la regula privind terenul nelucrat, unii fermieri din Iasi recunosc ca decizia este una buna, dar sunt constienti ca acest bine nu va dura la nesfârsit. Cât despre alternativa europeana de cultivare a plantelor care fixeaza azotul, multi se plâng ca este o masura împotriva agriculturii românesti.
Fermier din Iasi: “Adica, tu îmi interzici sa cultiv, dar nu îmi interzici sa consum. Cum vine asta?”
În lipsa unui sistem de irigatii bine pus la punct, fermierii spun ca aceste culturi nu aduc niciun profit. Din contra, doar pierderi. “E binevenita prelungirea asta. În schimb, nu e ok ca trebuie sa ne rugam în fiecare an sa obtinem o derogare. Presupun ca mai devreme sau mai târziu o sa intre pârloaga. Au marit, în schimb, suprafata pentru înverzire, culturile fixatoare de azot, la 7-, ceea ce e bine. Partea trista este ca nu avem voie sa folosim produse fitosanitare. Sa folosim erbicide, insecticide si daca cultivam acele plante fixatoare de azot o sa avem un grad mult mai mare de îmburuienare a terenurilor. Adica, faci mai mult rau decât bine!“, a semnalat Cezar Musteata, un fermier din Iasi.
Cu alte cuvinte, terenurile lasate în pârloaga nu sunt altceva decât surse de înmultire a bolilor, daunatorilor si buruienilor pentru culturi, iar asta genereaza costuri în plus pentru mentinerea terenurilor agricole în bune conditii. “De ce sa subventionezi hectarul de sfecla de zahar cu 1.200 de euro si pe fermierii acestia sa nu-i ajuti? E foarte mic sprijinul la soia. Sprijinul se împarte pe hectare si e undeva la 200 de euro. În contextul în care noi avem trei din patru ani cu seceta. Si cheltui undeva la 4-5.000 de lei sa înfiintez aceste suprafete cu plante fixatoare de azot si nu recoltezi nimic, daca e seceta!(…) Nu ma pui pe mine, în Moldova, unde am seceta si nu am nicio sansa sa irig, sa cultiv plante fixatoare de azot! Cum sa fac eu performanta vreodata cu soia? De asemenea, cultivam soia nemodificata genetic si nu folosim pesticide, dar piata este plina de soia modificata genetic din Brazilia, Ucraina. Tot ce e carne si tot ce mâncam noi de la supermarket e crescut cu soia modificata genetic. Adica, tu îmi interzici sa cultiv, dar nu îmi interzici sa consum. Cum vine asta? N-ai nicio sansa pe suprafetele respective sa obtii profit! Doar pierdere!“, a mai atras atentia fermierul din Iasi.
Razboi si cereale
Dupa izbucnirea conflictului din Ucraina, UE a suspendat aplicarea acestei conditii, pentru a putea produce mai mult si pentru a compensa întreruperea aprovizionarii cu cereale din tarile aflate în razboi. La sfârsitul anului 2023, aceasta derogare a expirat, în ciuda a numeroase interventii a zece state membre, inclusiv a României, care au cerut ca ea sa fie prelungita, cel putin partial, si în acest an.
Pentru a explica aceasta relaxare temporara, reprezentantii Comisiei Europene au adus în prim plan o serie de fenomene meteorologice extreme, precum secete, incendii de padure, inundatii, care au avut loc anul trecut în diferite regiuni ale UE, preturile ridicate ale energiei, inflatia, dar si conflictul din Ucraina care a generat si o scadere masiva a preturilor la cereale.