Cifra de afaceri joaca un rol mediocru în bunastarea unei comunitati. Având în vedere ca în România peste 70- din PIB e realizat pe consum, salariile conteaza mai mult în realizarea PIB-ului judetean decât comertul exterior, de exemplu. Cum salariile din IT sunt sensibil mai mari decât salariile din celelalte domenii (în iunie, anul curent, salariul mediu net la nivelul economiei nationale era de 4600 de lei, iar in IT era de peste 10 000 lei) se creeaza un avantaj economic consistent oraselor ce au un numar important de salariati în IT.
Jurnalista Cristina Petrache ne-a obisnuit în paginile Ziarului de Iasi cu texte bine documentate din domeniul economic. Recent, pe data de 28 august, a semnat un articol cu un titlu incitant: O întrebare care îti zburleste parul: Este într-adevar industria IT motorul dezvoltarii orasului? Textul e o analiza concentrata pe datele din 2022 publicate de Camera de Comert si Industrie Iasi în Breviarul Economic al Judetului editia 2023. Aflam de aici ca IT-ul în judetul Iasi s-a plasat pe locul al cincilea dupa cifra de afaceri realizata, si pe locul al patrulea din sapte domenii principale, în ce priveste numarul de angajati si numarul de firme. În conditiile în care aceste domenii sunt situate mai bine din perspectiva ierarhica a numarului de angajati decât din perspectiva cifrei de afaceri, urmeaza întrebarea: mai este justificata în aceste conditii eticheta de „motor al economiei” aplicata acestui domeniu?
Mai aflam din articol ca în 2022 sunt 13 270 de IT-isti la Iasi. O cifra ce ar putea sa contrarieze, având în vedere faptul ca apar informatii în media ca domeniile IT&Outsourcing ar avea peste 20 de mii de angajati la Iasi sau daca privim statisticile din baza de date TEMPO a INSSE si vedem ca pe domeniile CAEN 62-63 în dreptul judetului nostru apar 14 326 salariati (în 2021), în conditiile în care mai sunt înca vreo câteva sute de salariati IT si în domeniile specifice editarii (CAEN 58) si având în vedere ca vorbim despre un sector dinamic, în care un an de evolutie poate aduce în sistem 1500 si chiar peste 2000 de noi salariati (6,7 mii în 2017, 9,0 mii – 2018, 11,1 mii – 2019 si 12,3 mii – 2020 în judetul Iasi).
În cele ce urmeaza vom încerca sa deslusim aceste domenii, ce nu sunt deloc simple ca structura.
Ce înseamna domeniile IT?
Domeniile IT însumeaza sectoarele grupate în codurile CAEN 62 (integral), 63 (partial) si 58 (partial), dupa cum urmeaza:
– 6201 Activitati de realizare a soft-ului la comanda (software orientat client);
– 6202 Activitati de consultanta în tehnologia informatiei;
– 6203 Activitati de management (gestiune si exploatare) a mijloacelor de calcul;
– 6209 Alte activitati de servicii privind tehnologia informatiei;
– 6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web si activitati conexe;
– 6312 Activitati ale portalurilor web;
– 6399 Alte activitati de servicii informationale n.c.a.;
– 5821 Activitati de editare a jocurilor de calculator;
– 5829 Activitati de editare a altor produse software.
Cum putem afla valorile reale ale numarului de salariati?
Aceasta actiune e anevoioasa si alambicata, pentru ca domeniile IT se regasesc, dupa cum am vazut, în mai multe coduri CAEN. Ceea ce ni se prezinta în articol e o însumare, cel mai probabil a activitatilor enumerate, dar nu la locul de munca al salariatilor, ci la sediul social al firmelor. Adica, salariatii din Iasi ai Vitesco sunt însumati la Timisoara, iar cei de la Endava, la Cluj. Asa cum toti salariatii de la Amazon, NESS (ambele CAEN 6201) sau SCC (CAEN 6209) sunt înregistrati la Iasi, desi aproape 2000 dintre acestia lucreaza în alte locuri, în punctele de lucru de la Bucuresti, Timisoara sau Bacau. Cu alte cuvinte, din cei 13 270 de salariati ai companiilor din Iasi, doar ceva mai mult de 11 000 lucreaza în orasul nostru. Dar lucreaza alte câteva mii (mai multe!) de salariati înregistrati la Bucuresti, Cluj, Timisoara sau Brasov – salariati de la Endava, Vitesco, Accenture, NTT Data, Pentalog, Microsoft, Emag etc., ce au doar puncte de lucru la Iasi.
Datele la sediul social le putem colecta si noi de acasa din site-urile topfirme.com (foarte usor de utilizat si fara abonament, dar prezinta omisiuni si chiar erori – de exemplu, Endless Autonomous Assistance din Timisoara nu are 12 517 salariati, ci doar 17) si listafirme.ro (mai greoi de utilizat fara înregistrare). Cele doua site-uri sunt complementare. Daca nu aveti încredere în valorile unei firme, puteti sa consultati site-ul alternativ.
Atunci, care ar fi sursele ce ne-ar indica numarul real de IT-isti din Iasi? Fie anchete, fie baza de date TEMPO a INSSE ce e o sursa la îndemâna si foarte utila, mai ales ca înregistreaza salariatii la locul efectiv de munca. Dar avem si doua inconveniente. Primul consta în nivelul de detaliere scazut a valorilor pe sectoarele CAEN, ce se opreste la doua cifre. Avem date pentru domeniile 62-63, dar nu si pentru 6201 sau 6209. Din aceasta cauza, pentru a clarifica situatia la un nivel mare de detaliere e necesara si utilizarea în paralel a site-urilor mentionate. Cel de-al doilea inconvenient e dat de întârzierea publicarii datelor. La ora actuala, înca nu sunt publicate datele din 2022. Ultimile valori sunt cele din 2021. În acest an, topul pe sectoarele 62-63 (ce grupeaza peste 90- din salariatii IT) era: Bucuresti (cu IF) – 63 K, Cluj – 22,6 K, TM – 14,8, IS – 14,3 si BV – 5,2. Din CAEN 639, nu putem da la o parte 6391 – Activitati ale agentiilor de stiri. Valorile sunt neglijabile, însa. La Iasi nu sunt decât 17 salariati în 2022, cf. topfirme.com.
Daca am utiliza tendinta de crestere din ultimii ani, în IT-ul propriu-zis (inclusiv domeniile CAEN 58) ar lucra la Iasi si Timisoara, conform estimarilor medii 16,3 mii salariati în 2022. La Bucuresti (cu Ilfov) ar fi peste 80 mii de salariati, iar la Cluj, ceva mai mult de 25 de mii. Livrarea importanta de birouri de anul acesta e foarte posibil sa fi dus la o crestere mai mare a valorilor pentru Iasi în 2023.
Împreuna cu salariatii din Outsourcingul din alte domenii CAEN (8220, 7112, 8291, 8299, 7022 etc.), cel mai probabil Iasul are aproximativ 24 mii salariati în 2022 în domeniile generic numite IT&Outsourcing – locul al III-lea dupa Bucuresti si Cluj.
Sunt într-adevar domeniile IT motorul dezvoltarii orasului nostru?
În privinta întrebarii din titlul articolului Cristinei Petrache raspunsul nu e dificil de dat. Cifra de afaceri joaca un rol mediocru în bunastarea unei comunitati. Având în vedere ca în România peste 70- din PIB e realizat pe consum, salariile conteaza mai mult în realizarea PIB-ului judetean decât comertul exterior, de exemplu.
Cum salariile din IT sunt sensibil mai mari decât salariile din celelalte domenii (în iunie, anul curent, salariul mediu net la nivelul economiei nationale era de 4600 de lei, iar in IT era de peste 10 000 lei) se creeaza un avantaj economic consistent oraselor ce au un numar important de salariati în IT. Dupa dimensiunea medie a salariului, Iasul se fla când pe pozitia a III-a, când pe a IV-a între judetele tarii, mai putin Bucuresti. PIB-ul/locuitor se coreleaza cu masa salariala (numarul de salariati înmultit cu salariul mediu/locuitor). Cum avem o populatie mare si un numar mai redus de salariati decât Clujul si Timisul, nici pozitia judetului Iasi dupa acest reper nu e una fruntasa la nivel national, dar suntem detasati pe primul loc la nivelul regiunii.
George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi