Avocatii lui Mihai Chirica si procurorii DNA s-au duelat la sedinta de vineri a Tribunalului, care a analizat cererea primarului de ridicare a controlului judiciar dispus împotriva sa. Apararea primarului, reprezentata de av. Marius Striblea, decan de onoare al Baroului Iasi, fost decan, dar si vicepresedinte al UNBR, a insistat asupra drepturilor primarului, care i-ar fi fost încalcate de procurori, si asupra faptului ca masura controlului judiciar nu este necesara. La rândul lor, procurorii au sustinut ca exista riscul ca primarul sa ascunda posibile dovezi incriminatoare. Decizia finala, de ridicare a controlului judiciar, a fost luata în baza a doua rationamente simple, potrivit motivarii deciziei, facuta publica ieri. Întâi, procurorii au la dispozitie toate actele disponibile. Pentru stergerea urmelor, a existat deja tot timpul necesar. Apoi, pozitia primarului, lipsa antecedentelor penale si profilul sau public fac putin probabila sustragerea acestuia de la cercetari. Judecatorul a apreciat ca masura controlului judiciar este proportionala cu acuzatiile aduse de procurori, de fals intelectual si instigare la uzurparea functiei, dar nu si necesara.
Procurorii DNA au dispus pe 4 februarie punerea sub control judiciar a lui Mihai Chirica pentru 60 de zile. În afara masurilor standard referitoare la prezentarea în fata organelor de cercetare atunci când este chemat, lui Chirica i s-a interzis sa paraseasca tara si, mai mult, sa-si exercite functia de primar.
Alaturi de fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, Chirica a fost acuzat ca ar fi favorizat intabularea ilegala a unui bloc construit în Tatarasi de Gheorghe Chescu, patronul Flux. În octombrie 2018, Primaria a emis certificatul de atestare a edificarii constructiei, desi planul urbanistic zonal prevedea o cladire cu subsol, parter si un etaj, iar în final se construise un imobil cu 9 niveluri. În locul unei suprafete utile de aproximativ 400 mp, cladirea ajunsese la 5.700 mp, cu 60 de apartamente, spatii comerciale si de depozitare. Masura controlului judiciar a fost contestata de Chirica, dosarul ajungând pe masa judecatorului de drepturi si libertati vinerea trecuta. În fata acestuia, aparatorii lui Chirica au subliniat în primul rând viteza cu care procurorii au bifat etapele necesare punerii sub control judiciar. Primarul a fost sunat joi, 3 februarie, spunându-i-se ca este invitat a doua zi dimineata, la ora 10.00, la sediul DNA, pentru a fi audiat ca suspect.
Fara avocat
Chirica s-a prezentat singur, considerând ca nu este necesara prezenta unui avocat. Conform precizarilor primarului, la insistentele politistului de la intrare si de pe telefonul acestuia l-a sunat pe avocatul Daniel Atasiei, iar audierea a început în prezenta acestuia, la 10.55. În doua ore, totul se încheiase, apararea apreciind ca dreptul la aparare a fost, în aceste conditii, doar formal. Pâna la 11.18, lui Chirica i s-a adus la cunostinta calitatea de suspect, drepturile si obligatiile. Pâna la 12.11 a fost audiat ca suspect. La 12.30, a fost emisa ordonanta de punere în miscare a actiunii penale. Între 12.35 si 12.45 i s-a adus la cunostinta „avansarea” la calitatea de inculpat. A fost întrebat daca mai are ceva de adaugat la declaratia data ca suspect. Chirica a raspuns ca nu, si a semnat. Înca înainte sa i se termine de comunicat drepturile si obligatiile în aceasta noua calitate de inculpat, la 12.40, a fost emisa a doua ordonanta, cea de punere sub control judiciar. Avocatii au subliniat ca aceasta ordonanta trebuie sa fi fost deja redactata, întrucât avea 38 de pagini. În aprecierea aparatorilor sai, Chirica nu a avut practic timp sa consulte dosarul, sa se sfatuiasca cu avocatul sau sa faca o strategie de aparare.
În fata judecatorului de drepturi si libertati s-a ridicat astfel argumentul ca primarul ar fi trebuit sa treaca prin doua audieri, una ca suspect, iar a doua ca inculpat. Aceasta, întrucât Codul de procedura penala prevede audierea „inculpatului” înaintea emiterii ordonantei privind controlul judiciar. Simpla declaratie a primarului, ca nu mai are nimic de spus, nu ar fi fost suficienta.
Primarul a actionat dupa publicarea articolului incriminator
Aparatorii lui Chirica au criticat si faptul ca interdictia de a parasi tara, impusa prin ordonanta, nu a fost argumentata de procurori în niciun fel. De altfel, agenda primarului pentru lunile februarie si martie prevedea deja prezenta sa la evenimente organizate în strainatate. Interzicerea exercitarii functiei de primar ar fi fost si ea o masura excesiva.
„Daca exista intentia de a preveni desfasurarea de activitati ilicite viitoare sau de a preveni orice activitate care sa deranjeze dosarul în cadrul Directiei de Urbanism si Arhitectura, de ce s-ar interzice primarului sa oficializeze casatorii, sa participe la sedintele Consiliul Local în calitate de invitat pentru discutarea bugetului etc., adica la activitati care nu au nicio legatura cu cea din dosar”, au întrebat aparatorii.
Acuzatia de „fals intelectual” nu ar avea acoperire, întrucât primarul nu avea nicio atributie cu privire la verificarea corectitudinii din certificatul de edificare. Ar fi fost imposibil, spun aparatorii, în conditiile în care Primaria emite anual peste 1.500 de autorizatii de construire si 4.000-5.000 certificate de urbanism, iar Chirica semna „ca primarul”, bazându-se pe faptul ca functionarii redactasera actul corect. Falsul putea fi comis doar de cei care semnasera înaintea primarului.
Nici faptul ca procurorii s-au concentrat pe persoana primarului nu a fost trecut cu vederea. Fostul viceprimar Harabagiu nu fusese pus sub control judiciar, desi era vizat de aceleasi acuzatii ca si primarul, iar majoritatea probelor facea referire la el.
În replica, reprezentantii DNA au afirmat ca au identificat deja actiuni ale lui Chirica ce ar putea fi întreprinse de catre acesta „în scopul denaturarii situatiei de fapt, precum si al acoperirii eventualelor indicii”, ceea ce ar impune mentinerea controlului judiciar. Astfel, dupa aparitia, în ianuarie, a articolului de presa în baza caruia procurorii se sesizasera din oficiu, Primaria a înaintat Tribunalului o actiune prin care cerea anularea certificatului de edificare emis pentru imobilul din Tatarasi. Mai mult, dosarul corespunzator imobilului a disparut din arhiva Primariei, din raft lipsind dosarul cu numarul de cotor al certificatului respectiv, locul fiind gol. Pe 20 ianuarie, primarul a facut o plângere penala cu privire la acest aspect, catre Parchetul de pe lânga Judecatorie.
„Aceasta disparitie a dosarului de edificare, pe care reprezentantul autoritatii publice locale o sesizeaza ulterior, nu poate sa fie decât în propriul sau avantaj, întrucât documentatia în discutie contine documente care ar fi putut sa constituie mijloace de proba. Aceste demersuri sunt efectuate în scopul sustragerii inculpatului de la urmarirea penala, acesta urmarind distragerea atentiei organelor judiciare si nu numai, de la faptele cu caracter penal savârsite anterior si, eventual, pentru remedierea efectelor unor înscrisuri despre care, prin solicitarea anularii acestora, se recunoaste implicit ca au fost emise cu încalcarea prevederilor legale. Prin aceleasi actiuni, inculpatul urmareste îngreunarea anchetei si justa aflare a adevarului”, au apreciat procurorii, care au subliniat ca primarul si-ar putea folosi autoritatea functiei pentru a influenta pe viitor declaratiile martorilor, mai ales ca unii dintre ei înca lucreaza la Primarie.
Anchetatorii au aratat ca normele legale referitoare la emiterea ordonantei de impunere a controlului judiciar au fost respectate, neexistând vreo obligatie privind audierea de doua ori a lui Chirica, în calitate de suspect, iar apoi ca inculpat.
În cuvântul sau final, Chirica a apreciat ca noul dosar în care este inculpat „îl demoleaza putin” în raport cu statutul sau de primar si de relatia sa cu comunitatea ieseana. El a subliniat ca ar fi fost „cel mai aprig sustinator al legilor justitiei”, ca ar fi fost „singurul primar din tara care a avut taria sa înfrunte cel mai puternic om din stat”, referindu-se la fostul lider PSD Liviu Dragnea, si ca a platit pentru aceasta cu toate functiile politice si ar fi fost supus unui control îndelungat al Curtii de Conturi.
Concluziile finale
Majoritatea argumentelor aduse de ambele parti au fost analizate pe rând de judecatorul de drepturi si libertati. „Împrejurarea ca inculpatul a aratat ca nu întelege sa adauge alte aspecte, aspect consemnat în procesul-verbal prin care i s-au adus la cunostinta calitatea de inculpat, drepturile si obligatiile aferente acestei calitati, constituie o manifestare de vointa a acestuia care îmbraca forma exercitarii dreptului la tacere, organul de cercetare penala neputând proceda, contrar acestei manifestari de vointa, la o alta ascultare”, a spus judecatorul.
Faptul ca ordonanta de control judiciar a fost prezentata imediat de procurori a fost considerat irelevant. Procurorii puteau avea deja redactata o forma bruta a acesteia, pe care eventual sa o modifice în functie de necesitati, fara ca legea sa fie încalcata.
Acesta a fost de acord cu aprecierea procurorilor ca exista suspiciuni rezonabile ca primarul ar fi putut savârsi infractiunile care i se imputa, existând probe ca acesta ar fi semnat cel putin un certificat de atestare a edificarii blocului lui Chescu. Pe de alta parte, dosarul prezentat de procurori nu prezenta niciun element din care sa rezulte ca primarul ar fi încercat sa influenteze declaratiile martorilor ori sa ascunda voit probe sau ca ar putea face asta pe viitor.
„În raport cu data la care s-ar fi comis faptele, au trecut mai bine de 3 ani, perioada în care inculpatul, daca ar fi dorit sa ascunda/distruga probe, ar fi putut sa o faca tocmai în considerarea pozitiei pe care o ocupa, aceeasi cu cea pe care o ocupa si la acel moment”, a argumentat judecatorul.
Or, masura controlului judiciar trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei si necesara pentru buna desfasurare a urmaririi penale. În aprecierea magistratului, acuzatiile aduse sunt suficient de grave raspund primei conditii, controlul judiciar nefiind o masura exagerata împotriva cuiva acuzat de fals intelectual si instigare la uzurparea functiei.
În schimb, controlul judiciar nu este si necesar. „Inculpatul nu are antecedente penale, calitatea sa de inculpat în alte dosare nefiind de natura a afecta prezumtia de nevinovatie de care se bucura, este casatorit, este integrat social, are studii superioare, aspecte ce pot contura o persoana care nu va încerca sa se sustraga de la urmarire penala ori sa interfereze cu bunul mers al procesului penal, în conditiile în care, pâna la acest moment, nu exista niciun element care sa justifice o opinie contrara”, a rezumat judecatorul motivele pentru care considera ca se impune ridicarea controlului judiciar.
Primarul, catre judecator: Gheorghe Chescu mai are o cladire cu probleme!
O ilegalitate blocata justifica o ilegalitate permisa. Aflati amanunte de AICI.
Fostul viceprimar Harabagiu, aratat cu degetul în instanta: Era cel mai interesat de afacerea Chescu!
Aparatorii primarului spun ca procurorii ar fi gresit tinta, îndreptându-se împotriva lui Mihai Chirica în cazul blocului construit de Gheorghe Chescu în Tatarasi. Aflati amanunte de AICI.