Ultimii doi ani de pandemie, scoala online, apoi revenirea la orele fata în fata, dar si apropierea examenelor nationale pune tot mai multa presiune pe umerii elevilor, iar conform unui sondaj realizat de catre Organizatia Salvati Copiii, doar 1 din 3 elevi de clasa a VIII-a se considera pregatit pentru Evaluarea Nationala. În plus, conform acestui raport, elevii din mediul urban se declara în permanenta tristi, obositi si se simt singuri, iar apropierea Evaluarii Nationale nu face decât sa amplifice aceste sentimente. Care sunt mecanismele sociale ce au dus totul aici? Psihilogul iesean Monica Dobrea explica cum pot elevii sa îsi gestioneze corect sentimentele, ce pot face parintii si ce „trucuri” pot fi folosite pentru a diminua starea de stres.
Conform unui sondaj realizat de Organizatia Salvati Copiii în rândul elevilor de clasa a VIII-a, cei mai multi dintre acestia se simt extenuati, fac meditatii si considera ca au nevoie de ajutor suplimentar si la scoala. Practic, doar 1 din 3 elevi se considera în acest moment pregatit pentru Evaluarea Nationala, iar ceilalti elevi resimt pe zi ce trece tot mai mult stres. Mai exact, 31- dintre copiii din învatamântul secundar inferior si superior afirma, conform raportului Salvati Copiii, ca au ramas în urma cu materia scolara, în vreme ce aproape 60- dintre elevi fac meditatii la cel putin o materie. În plus, cei mai multi elevi afirma ca se simt extenuati si coplesiti, si ca ar avea nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor. Un aspect interesant descoperit în urma studiului este faptul ca elevii din mediul urban se declara într-o masura semnificativ mai mare tristi si obositi, dar se simt si singuri, acestea fiind printre simptomele depresiei. Conform afirmatiei elevilor, aceste sentimente sunt amplificate si mai mult de apropierea examenelor nationale.
Ce afirmatii mai fac elevii
Conform studiului citat, aproape jumatate dintre elevi afirma ca temele lor sunt mai grele decât în anii precedenti, iar în cazul elevilor de clasa a VIII-a procentul depaseste 50-. În cazul liceenilor, însa, aproape jumatate considera ca nivelul este acelasi, iar 16- considera chiar ca nivelul de dificultate a scazut. Totusi, un fapt îngrijorator este legat de faptul ca 31- dintre elevi afirma ca au ramas în urma, iar peste 50- afirma ca au avut nevoie de mai mult ajutor la scoala în acest an decât în cei precedenti. Pe lânga activitatea de la scoala si cele aproximativ 3 ore pe zi pentru teme, 60- dintre elevi afirma ca fac meditatii la cel putin o materie, iar asta ridica timpul de studiu la înca aproape 3-4 ore saptamânal, în medie. Astfel, o buna parte dintre participantii la studiu s-au declarat obositi, tristi sau stresati, dar si singuri.
Sfaturile psihologului. Presiunea, indusa chiar de parinti?
Conform sfaturilor psihologului iesean Monica Dobrea, parintii trebuie sa aiba grija ce anume le induc copiilor lor, dar si cum se raporteaza la acestia, iar prea multe asteptari ale parintilor ar putea avea exact efectul contrar. „Parintii induc copiilor propriile lor frici, si aproape niciodata nu li se pare suficient nivelul pe care ei îl au. Exista convingeri în legatura cu importanta anumitor materii, si multi parinti îsi doresc sa aiba acel «Gold Child» de care sa poata fi mândri. Presiunea pe care parintii o pun dezvolta la copil strategii mai bune de a se ascunde si sustrage de la actul învatarii”, explica psihologul. Astfel, potrivit specialistului, parintii trebuie sa tina cont de gradul de oboseala resimtit de elev pentru a evita suprasolicitarea, ceea ce ar putea crea de fapt aversiune fata de scoala. Chiar si în cazul în care urmeaza examene nationale, iar timpul este pretios, elevii ar trebui sa aiba suficient timp acordat pentru relaxare si timp liber. „Parintele trebuie sa încurajeze copilul sa fie el însusi, sa faca tot ce tine de el pentru a obtine un rezultat multumitor în functie de ce îsi doreste sa faca pe mai departe”, explica psihologul.
De asemenea, Monica Dobrea avertizeaza ca, din experienta sa, elevii din mediul urban sunt mai expusi la stimuli care îi distrag de la învatare si sunt mai dezorganizati, iar acesta ar putea fi un factor care îi face sa se simta mai obositi. „Constat ca elevii din mediul urban sunt mai expusi la diversi stimuli distractori în continuitatea procesului de învatare: ies mai des cu prietenii, au mai mult acces la tehnologie, sunt în mare parte singuri acasa si toate aceste lucruri pot duce la o dezorganizare. În mediul rural, ceea ce au de facut în curte, cu animalele, la câmp, nu le permit parintilor sa stea prea mult cu gura pe copii, fiecare având treburile lui, de care stiu foarte bine”, afirma specialistul.
Tristetea, o reactie la pandemie, dar si la criza din Ucraina
În ceea ce priveste starea de tristete prezentata de elevi în studiul Salvati Copiii, psihologul Monica Dobrea crede ca aceasta nu îsi are radacinile doar în discontinuitatea si calitatea actului didactic din pandemie, ci si în starile negative ale parintilor, care sunt stresati din diferite cauze, cum ar fi inclusiv razboiul din Ucraina, si neglijeaza nevoile copiilor. „O fetita, sefa de promotie, ai caror parinti au primit de-a lungul timpului mai multe familii de ucrainieni în casa lor, mi-a marturisit – «La ce sa mai învat daca oricum vom muri? Stiti ce suferinta e în casa mea de ceva vreme? Pandemie, razboaie… Nu merita. Am fost un elev bun degeaba»“, povesteste specialistul iesean.