Pentru o mâna de oameni, iarna a trecut. Nu au putut sa faca nimic cât a fost zapada, atâta câta a fost, si nici în zilele cu ger. Acum e noroi, iar pamântul musteste de apa. Masinariile cu care sapa adânc dupa probe, la câteva zeci de metri de suprafata, parca sunt trase si ele în subteran. Daca forezele pot sa se afunde, important este ca autostrada care va trece pe aici în câtiva ani sa fie solida. Am fost la fata locului si am stat o zi printre primii oameni care muncesc deja în teren, ca sa puna A8 „pe roate”.
La intrarea în Podu Iloaiei, chiar înainte de calea ferata, doua foreze galbene se vad de o parte si de alta a unui vechi canalul de irigatii. Le puteti vedea mai bine daca aveti ghinion si va prinde ambuteiajul.
În jurul fiecareia roiesc trei oameni echipati în salopete verde fosforescent si cu casti pe cap. În zilele cu vânt puternic, cum a fost cea în care am ajuns la ei, echipamentul se dubleaza cu caciuli si haine groase.
CITESTE SI: EXCLUSIV – Traseul exact al A8, din caietul de sarcini al licitatiei pe Leghin-Motca. Iasul are doar 672 m. Când începe si când ajunge A8 la Iasi?
Forajele se fac chiar pe traseul autostrazii, de obicei din 200 în 200 de metri, uneori pe distante mai scurte – cum e la Podu, pe cele doua maluri ale canalului. O a treia foreza urma sa fie instalata dincolo de calea ferata.
Fiecare masina sapa pâna la 20 de metri adâncime, iar acolo unde urmeaza sa fie pod, pasaj sau viaduct, pâna la 35 de metri. Tocmai de acolo de jos vin probele care apoi sunt trimise la Bucuresti pentru analiza. Pe baza rezultatelor, proiectantul va aplica solutia optima pentru platforma austostrazii.
Cât mai e de lucru
Oamenii nu prea au timp sa stea locului: forezele cer atentie, trebuie mânuite constant, consuma apa – care e adusa periodic cu camionul în rezervoare de un metru cub -, totul pentru extragerea sulurilor de pamânt galben, care sunt asezate apoi în cutii inscriptionate „A8 TG NEAMT-IASI-UNGHENI”, numarul lazii si coordonatele punctului de foraj.
Mai sunt cam 1.800 de metri de sapat, adica în jur de 75-80 de puncte. Pentru unul scurt, de 20 de metri, e nevoie de macar 30 de minute.
Daca e sol argilos, e bun, ne explica seful echipei. Daca dam de nisip, merge mai greu, ne spune el. Studiul geotehnic necesar unei autostrazi presupune mai mult decât prelevarea probelor. În unele zone predispuse la alunecari sau unde exista cea mai mica suspiciune ca terenul e instabil, pamântul e urmarit mai multa vreme.
Capatul unei tevi groase iese cam un metru din pamânt în locul de unde au fost prelevate probele, ca sa marcheze locul unde senzori sensibili înregistreaza orice modificare a presiunii din sol. Procedeul se numeste piezometrie, si se aplica cu sfintenie mai ales dupa problemele de pe unele autostrazi din Transilvania unde terenul s-a dus la vale.
Primarul de la volanul autogrederului
La Podu Iloaiei mergem cu Irinel Bucur si Bogdan Ilut, doi dintre activistii civici care urmaresc îndeaproape proiectul autostrazii. Pe drum ni se alatura prefectul Bogdan Cojocaru. Ar trebui sa fie sase puncte de lucru de la Razboieni la Podu, dar seful echipei de foraj ne spune ca o masina nu poate sa ajunga în punctul unde trebuie sa sape fiindca drumul de pamânt pâna acolo e desfundat.
Primarul din Baltati promite la telefon o mâna de ajutor cu autogrederul primariei. Când ajungem la Baltati, într-adevar, autogrederul tocmai iesea în strada, condus chiar de primarul Vasile Astefanei.
CITESTE SI: Lovitura pentru Moldova: A8 s-a scumpit cu 100-. În studioul ZdI TV, Catalin Urtoi
Undeva pe dealul din spatele Sârcai, drumul e desfundat rau de tot. E scurtatura spre Spinoasa (DJ 281), pe care cei de la CJ se gândeau într-o vreme sa o faca circulabila pentru ocolirea Podu Iloaiei. Autogrederul îl netezeste, iar primarul spune ca trebuie împrastiata piatra. Nerabdarea de a avea cât mai curând autostrada e vizibila.
Celelalte doua instalatii de foraj sunt amplasate la Razboieni. Una e în mijlocul câmpului care tocmai înverzeste. Pe o raza de câtiva metri în jurul ei cultura e compromisa, dar stiva de probe era consistenta când am ajuns lânga foreza. Cealalta masina a parcurs drumul dinspre Tg. Frumos, pentru ca dinspre Razboieni nici autograderul nu putea sa razbeasca. Gheorghe Valeanu, primarul comunei Ion Neculce, stie pe de rost starea drumurilor.
La plecare, îi spunem sefului de echipa ca vom reveni în doua saptamâni. Raspunsul lui a fost ca spera sa încheie treaba si sa nu-l mai gasim.
Avem santier de la Buzau la Pascani pe A7, ce urmeaza pentru A8?
Între timp, la Bucuresti, a fost semnat contractul de executie a lucrarilor pe tot segmentul Bacau-Pascani. Compania UMB si-a adjudecat astfel 250 km din A7, de la Buzau pâna la Pascani.
Ministrul Transporturilor a recunoscut în conferinta de presa care a urmat ca A8 e în întârziere mare si ca acei consultanti Jaspers ar trebuie sa fie consultati doar atunci când e nevoie. Sorin Grindeanu a adaugat si ca tronsonul montan trebuie facut, „ca sa lege cele doua capete”.
CITESTE SI: Epopeea lui Urtoi: Se poate sa ajungi într-un consiliu de administratie fara carnet de partid?
Catalin Urtoi, acum membru în CA al Companiei Nationale de Investitii Rutiere, afirma anul trecut într-un interviu în studioul tv al Ziarului de Iasi ca acest segment, cel mai scump din toti cei 310 km ai A8, va fi scos la licitatie pentru proiectare si executie.
Presedintele CJ, Costel Alexe, spune ca a fost emis deja certificatul de urbanism, pe baza avizelor de la cele 21 de primarii de comune si orase pe unde va trece autostrada. Urmatoarea etapa este obtinerea acordului de mediu pentru întregul tronson Ungheni-Motca si, asa cum am mai relatat, pregatirea santierului pentru podul de peste Prut în strânsa legatura cu CNAIR si cu Agentia de Protectie a Mediului.