Horia Mihail Teodorescu, iesean stabilit în SUA, unde preda la Universitatea din Washington, a fost nominalizat de catre prestigiosul Massachusetts Institute of Technology drept unul dintre cei mai proeminenti inovatori sub 35 de ani din Europa. Acesta a acceptat sa ofere un interviu pentru „Ziarul de Iasi” cu privire la importanta acestei nominalizari si activitatea de cercetare pe care o desfasoara.
Cei 35 de antreprenori, inovatori si vizionari, pionieri în domeniul lor de activitate, au fost selectati pentru spiritul de a cauta mereu sa inoveze în domeniile tehnologiei care sa faca viata de zi cu zi a oamenilor mai usoara. Conform descrierii MIT, acestia sunt „vârfurile de lance” ale cercetarii din varii domenii precum biotehnologie, medicina, electronica, IT, hardware, software, inteligenta artificiala, robotica, telecomunicatii, nanotehnologie, energie sau transporturi.
Un amplu juriu, format din experti de la universitati de top si companii importante din domeniile analizate, a desemnat candidatii pentru lista „Innovators Under 35 Europe” a celor de la MIT, în rândul carora se regaseste si dr. Horia Mihail Teodorescu.
Fiul academicianului iesean Horia Nicolai Teodorescu, „Mike”, asa cum este cunoscut în SUA, preda la Universitatea din Washington si este co-fondatorul start-up-ului SurgiBox. În cadrul acestuia, cercetatorul a dezvoltat o sala de operatii portabila care poate fi dusa oriunde, într-un rucsac, cu scopul de a evita pierderea de vieti omenesti din cauza accesului la medii sterile de interventii chirurgicale si prin transportarea în cele mai bune conditii a unei sali de operatie functionale catre pacient, atunci când situatia o impune.
Horia Mihail Teodorescu a absolvit liceul în Iasi si a aratat de atunci o apetenta pentru cercetare, dezvoltând diverse proiecte brevetate atât în România, cât si în SUA, câstigând în doua rânduri competitii NASA. Si-a depus dosarul atât la Harvard, cât si la Stanford si a fost acceptat la ambele universitati. A ales pâna la urma sa studieze Computer Science la Harvard, a obtinut diploma de licenta „cum laude”, iar apoi s-a întors la Harvard pentru a-si sustine doctoratul.
Conform descrierii de pe site-ul MIT, cercetarea lui Horia Mihail Teodorescu se concentreaza si pe echitatea algoritmilor inteligentei artificiale, notiunea de corectitudine, de „fairness”. La Universitatea din Washington, acesta preda Data Science si Entrepreneurship.
– Ce înseamna aceasta nominalizare pentru dumneavoastra si în special pentru planurile dumneavoastra de viitor?
Sunt foarte onorat de nominalizarea MIT 35 Innovators Under 35 – Europe, iar planurile de lucru si cercetare sunt confirmate prin aceasta, dar nu sunt modificate de nominalizare. Sunt recunoscator pentru aceasta nominalizare, care valideaza multi ani de lucru. Trebuie însa consistenta în directie: au mai fost nominalizari de cercetare; de exemplu, anul trecut am obtinut, într-o echipa de cercetare, premiul pentru cea mai buna lucrare în domeniul aplicarii tehnologiilor inovative la conferinta Academy of Management (Technology Innovation Management Best Paper Award 2022), iar o a doua lucrare s-a situat printre cele cinci cele mai bune în acelasi domeniu – dintre care s-a ales cea mai buna. Cred ca a fost prima data când doua lucrari ale acelorasi autori au ocupat locuri între primele cinci, iar una a fost selectata prima. În acest an am fost numit IEEE Senior Member, o societate internationala pentru ingineri informaticieni si electronisti, iar anterior, au fost premii de la competitiile MassChallenge, la London Design Museum, si la Harvard Business School New Venture Competition.
Confirm informatiile din textul nominalizarii: „cercetarea lui Mike exploreaza procesul de inovare de catre antreprenori independenti si echitatea algoritmilor inteligentei artificiale. El a început studiul în «machine learning fairness» în timp ce lucra ca cercetator la MIT D-Lab, într-un proiect international.” MIT D-Lab este un laborator de cercetare la Massachussetts Insitute of Technology unde focalizarea este pe a gasi solutii cu cost redus pentru probleme în tari aflate în curs de dezvoltare.
– Povestiti-mi putin despre proiectul dumneavoastra care a stat la baza nominalizarii – SurgiBox. Cum functioneaza conceptul, cum poate fi adusa o sala de operatie mai aproape de pacient, în special în contextul necesitatii asigurarii unui câmp steril pentru a realiza o interventie?
Aceste nominalizari sunt pentru contributii ample. La baza nominalizarii nu a stat numai proiectul SurgiBox, ci întreaga activitate în domeniul inovatiei, inclusiv lucrarile de analiza a eficientei unor programe de sustinere a inovarii la Oficiul American de Brevete de Inventii, unde am lucrat ca doctorand, numeroasele cereri de patente la care sunt autor sau coautor, cercetarile privind etica activitatilor Inteligentei Artificiale (AI), cele de eficientizare a utilizarii economice a AI, etica utilizarii tehnologiilor noi în tarile în curs de dezvoltare (proiect MIT D-Lab pentru care am fost în Ghana pentru a face analize la fata locului), etica utilizarii AI la angajari (o prezentare invitata la Brookings etc.) si altele. Proiectul SurgiBox este selectat ca un „MIT Essentials Technology” la Muzeul Massachusetts Institute of Technology, expozitie de tehnologii care include Voyager Spacecraft, Premiul Nobel în Fizica 2017 si alte inventii.
– Ce contine „sala de operatie portabila” si în ce context poate fi utilizata – este si o varianta pentru zonele de conflict, pentru medicina de stabilizare la fata locului a soldatilor raniti, care pot fi ulterior tratati în profunzime dupa ce ajung în viata la un spital?
Sistemul este conceput pentru a fi utilizat în salile de operatii pentru a îmbunatatii protectia pacientului împotriva infectiilor intra-operatorii, precum si pentru a proteja mai bine doctorii contra infectarii de la pacienti. Multi pacienti sunt infectati în cadrul operatiilor si necesita îngrijiri speciale suplimentare. Aceasta este utilizarea de baza pentru care e conceput sistemul. Apoi, cum se subliniaza si în nominalizarea recenta, dorim sa reducem costurile procedurilor chirurgicale si sa oferim sanse cât mai egale în accesul la îngrijirile chirurgicale, chiar si pentru cei ce traiesc izolat, ca în Alaska. Costul salii de operatie în Statele Unite poate fi foarte mare, de peste 30 USD pe minut în unele zone urbane, deci un sistem relativ ieftin ca SurgiBox ar putea reduce costurile enorme ale sistemului de sanatate.
Mai departe, sistemul SurgiBox este conceput pentru rezolvarea unor situatii de urgenta si când nu e disponibila o sala de operatie – de exemplu, situatii aparute în zone departe de facilitati medicale, cum sunt unele zone din Canada, Australia, Africa, accidente montane, accidente pe sosele în zone îndepartate precum în state ca Arizona, New Mexico etc.
– Cum ajunge un absolvent „cum laude” de Computer Science la Harvard sa se preocupe de domeniul medical? Povestiti-mi va rog despre scopul dumneavoastra de a reduce costurile unei interventii chirurgicale si de a asigura, ma gândesc, pe termen lung, un acces mai facil al tuturor în cazul unor proceduri, de altfel, costisitoare.
Va multumesc pentru întrebare, dar distanta nu este chiar atât de mare. În primul rând, sistemul SurgiBox include multiple componente de informatizare – cu numeroase cereri de brevet (unele care nu sunt înca publice) privind monitorizarea pacientului si facilitarea operatiei. Dar nu sunt doar informatician: cercetarea mea dupa doctorat (în business adminstration, la Harvard Business School) a fost în principal în domeniul strategiilor economice. Majoritatea lucrarilor mele sunt în domeniu strategiilor – aplicate în inovatie si în particular în informatica. În plus, sotia mea este medic si a contribuit esential la dezvoltarea conceptelor medicale legate de acest concept.
– Credeti ca o astfel de preocupare, de reducere a costurilor necesare pentru interventii chirurgicale, poate fi una de actualitate si în România? În ce context / domeniu?
Da, poate fi aplicata si în România, fiindca se întâmpla accidente. Sistemul poate fi folosit în locuri izolate unde ambulantele ajung greu, în câteva ore, pentru a salva pacientii. În sistemul medical american avem conceptul de „golden hour”, perioada de o ora, imediat dupa o trauma, în care pacientul poate fi salvat daca poate fi operat. Adesea transportul catre spital dureaza mai mult de o ora, iar sansa de a salva o viata de om este, poate, pierduta.
– Am citit ca aveti preocupari în domeniul „machine learning fairness” – în contextul ajungerii în atentia generala a publicului a dezvoltarii inteligentei artificiale, prin ChatGPT, voiam sa va întreb cum vedeti dumneavoastra dezvoltarea acestui domeniu, daca într-adevar are capacitatea sa fie pentru tehnologie în zece ani ce a fost aparitia Google pentru dezvoltarea Internetului si, bineînteles, daca avem motive sa ne temem de aceasta dezvoltare rapida – daca poate fi greu de controlat.
Domeniul de echitate a algoritmilor de inteligenta artificiala este nou si fascinant. Viitorul va decide: suntem la început si lipseste o întelegere clara a repercusiunilor, consecintelor. Uniunea Europeana, prin propusa legislatie „EU AI Act”, este poate mai avansata în prezent decât SUA în aceasta privinta, dar înca este „un soc” pentru întreaga lume. Avansul inteligentei artificiale este atât de rapid încât, din punct de vedere social, lumea nu a avut înca timpul necesar sa gândeasca la consecinte, în special la cele negative, si sa ia masuri de prevenire a lor.