A se consemna pentru istorie ca pâna si versiunile primitive de roboti plângeau de mila Moldovei.
Fireste ca nu a raspuns, pentru ca Ion e mut, pare construit dupa chipul si asemanarea lui Iohannis. Momentan învata, dar nu-i clar ce anume. Era nevoie de o inteligenta artificiala pentru a prelua mesajele românilor si a trimite o sinteza pe masa Guvernului? Nu sunt suficiente sondajele de opinie pentru a identifica principalele asteptari ale populatiei de la clasa politica?
Am stat de vorba apoi cu „tata” lui Ion, ChatGBT4, pornind de la aceeasi întrebare privind soarta politica a Iasului dupa alegerile din 2024. Cum era de asteptat, raspunsurile au fost „stravezii”, pe alocuri inexacte sau contradictorii, dar cel putin n-am ramas cu impresia ca vorbesc singur.
Câteva observatii. Chat-ul nu-si permite sa ofere un câstigator la scrutinul de anul viitor, dar admite ca în viitor inteligenta artificiala va putea oferi previziuni cu privire la rezultatul alegerilor politice. Conditia e sa aiba acces la o baza relevanta de date, cu update la zi, si algoritmii necesari pentru analiza. Sigur, si în aceste conditii, mentioneaza AI-ul, pot aparea evenimente neasteptate în chiar ziua votului care sa modifice comportamentul electoratului la urne. Cu asta vor ramâne democratiile lumii? Cu rezultatul alegerilor cunoscut dinainte si speranta unor surprize în chiar ziua votului? Pare-se ca da. De altfel, într-unul dintre putinele raspunsuri ceva mai transante, ChatGBT4 se lauda, printre rânduri, ca ar fi putut anticipa scorul mare obtinut de AUR în 2020, în ciuda „surprizei pentru multi observatori politici si experti”.
Revenind la Iasi, AI-ul nostru stie câte ceva despre Cosette Chichirau, dar nimic despre Marius Bodea, pe care-l confunda cu un „fost primar al Sibiului”. Cu întrebari despre Mihai Chirica nu am insistat, puteti citi articolul „Interviu cu robotul ChatGPT, despre Iasi si România”, aparut recent în ZDI. Interesant e ca, întrebat care este principala problema a României, AI-ul vorbeste din prima fraza despre „existenta unor diferente semnificative de dezvoltare si acces la resurse” între marile regiuni ale tarii. „De exemplu, regiunea Moldovei, care include si orasul Iasi (n.r. – o fi înteles din context ce ma preocupa?), se confrunta cu probleme de dezvoltare economica si de infrastructura, în timp ce zona Bucurestiului este mult mai dezvoltata din acest punct de vedere. Politicienii ar trebui sa acorde o atentie mai mare dezvoltarii si modernizarii infrastructurii, cresterii economice si atragerii de investitii în regiunile mai putin dezvoltate pentru a reduce decalajele si pentru a asigura o dezvoltare mai echitabila a întregii tari”. Cu toate astea, întrebat punctual daca Moldova primeste mai putine fonduri publice de la centru decât alte regiuni, chatul redevine „corect politic” si subliniaza existenta unor „criterii obiective” în alocarea banilor. În orice caz, a se consemna pentru istorie ca pâna si versiunile primitive de roboti plângeau de mila Moldovei din perspectiva discrepantelor de dezvoltare.
Momentan, principalul pericol al inteligentei artificiale în zona electorala priveste modul în care vor fi influentate deciziile legislatorilor în materie de politici publice. Într-un articol din NYT semnat de doi specialisti în date si securitate IT, Nathan E. Sanders si Bruce Schneier, intitulat „How ChatGPT Hijacks Democracy”, autorii semnaleaza ca noul „robot” va deveni un instrument decisiv în actiunile de lobby legislativ. Cu ajutorul sau se vor putea prelucra (si manipula) o multime de informatii relevante pe o tema data, se vor putea trimite apoi sute de mii de „mail-uri” aparent scrise de alegatori, ba chiar, se va putea identifica acel membru din legislativ nehotarât pe subiectul sensibil si convins sa acorde „votul de aur”. Într-o „traducere” selectiva, adaptata la meleagurile noastre, imaginati-va ce s-ar întâmpla daca Sosoaca ar reusi sa trimita zeci de mii de mesaje credibile catre „Ion”, cum ca principala dorinta a românilor e anexarea unor regiuni din Ucraina. Chiar daca executivul si legiuitorii ar întelege ca e vorba despre un spam masiv, tot ar ramâne cu nelinistea ca nu iese fum fara foc.
Pe termen mediu, asa cum recunoaste si ChatGBT, inteligenta artificiala va putea prezice cu acuratete rezultatul alegerilor. Povestea asta ca AI-ul nu va avea acces la multitudinea de date personale despre preferintele utilizatorilor online (nu doar politice) s-o creada mutu „Ion” sau Cambridge Analytica. Spun pe „termen mediu”, din optimism. N-ar fi exclus ca în câteva luni un chat mai bine înzestrat cu informatii si ceva mai non-conformist decât ChatGBT sa raspunda corect si fara inhibitii la întrebarea din titlu.