Purtatoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a lansat un atac furibund la adresa autoritatilor de la Chisinau, pe care le acuza de „complicitate” cu autoritatile române si de aservire a intereselor occidentale, în contradictie cu ceea ce, în opinia Moscovei, si-ar dori poporul. Mai mult, Zaharova subliniaza ca Moldova a ridicat un monument fostului premier al României, Octavian Goga, „care i-a privat pe evreii români de cetatenie”, potrivit News.ro.
MAE rus strecoara ideea ca autoritatile de la Chisinau ar avea atitudini antisemite, ca vorbitorii de limba rusa sunt discriminati si ca liderii moldoveni sunt marionetele României si ale Occidentului în general – ceea ce aminteste de falsele pretexte invocate în cazul invaziei la scara larga din Ucraina, în februarie 2022.
„Tara se închina la complicii români si le ridica monumente”, a afirmat Zaharova.
Concret, Moscova se arata deranjata ca la Chisinau a fost dedicat un monument poetului român Octavian Goga, iar o strada a fost redenumita dupa el, ca un politician comunist nu a fost lasat sa participe la o dezbatere electorala televizata pentru ca vorbea limba rusa, ca autoritatile impun „o agenda LGBT” si ca se promoveaza în general o „isterie antirusa”. De asemenea, Zaharova a criticat Chisinaul pentru ca s-a raliat deciziei UE de a impune sanctiuni companiei rusesti de exploatare a diamantelor Alrosa.
„Bineînteles, reactionam la toate acestea si nu le lasam nesupravegheate”, ameninta purtatoarea de cuvânt a MAE rus.
Zaharaova da însa asigurari ca moldovenii nu cred în „inexistenta” amenintare rusa si ca „îsi dau seama ca este o farsa tragica, o tragicomedie care se joaca în fata lor. Ei stiu ca baza politicii Rusiei fata de tara lor este dorinta de cooperare egala si reciproc avantajoasa”, adauga purtatoarea de cuvânt a MAE rus.
Ea sustine ca cetatenii au o atitudine negativa fata de încercarile autoritatilor de a promova „isteria antiruseasca” si de a distruge legaturile cu Rusia „literalmente în fiecare saptamâna”.
În final, ea îndeamna autoritatile de la Chisinau sa asculte de vocea poporului si încheie într-o nota ironica exprimându-si speranta ca „poporul moldovean” nu va fi redenumit „român”, asa cum s-a întâmplat anul trecut cu limba tarii – aluzie la decizia prin care în toate documentele oficiale ale Republicii Moldova sintagma „limba moldoveneasca” a fost înlocuita cu „limba româna”, o decizie care a deranjat profund Moscova.
Interventia purtatoarei de cuvânt a MAE rus „Cu privire la situatia din Moldova” a figurat la punctul 6 din cele 20 de pe agenda prezentata, miercuri, jurnalistilor de la Moscova.
Redam integral comentariul MAE rus:
„Conducerea moldoveneasca adopta tot mai des de la curatorii sai occidentali „cartea de vizita” a acestora – politica standardelor duble.
La 27 ianuarie anul curent, în cadrul unui miting de comemorare a Holocaustului, presedintele Sandu a declarat ca „lectiile trecutului nu au fost învatate pe deplin” si ca, prin urmare, este necesar sa se depuna eforturi pentru eradicarea urii, sa se lupte cu hotarâre împotriva xenofobiei, rasismului si a altor forme de discriminare.
Toate aceste cuvinte frumoase sunt în contradictie cu actiunile practice. Permiteti-mi sa dau câteva exemple.
– În decembrie 2023, Moldova a refuzat sa sustina proiectul de rezolutie rusesc al Adunarii Generale a ONU privind glorificarea nazismului. Ce s-a întâmplat cu memoria? Au uitat autoritatile actuale de la Chisinau ca nu au vrut sa transpuna acele cuvinte minunate despre lectiile trecutului într-un document al Adunarii Generale a ONU?
– Tara se închina la complicii români si le ridica monumente. Este vorba, în special, de O. Goga, prim-ministru al României în 1937-1938, care i-a privat pe evreii români de cetatenie. În „onoarea” sa a fost numita o strada la Chisinau si a fost ridicat un bust. Ce se strica din toate acestea – memoria istorica, logica, constiinta? Cum se poate ca aceiasi oameni care vorbesc despre necesitatea de a ne aminti „lectiile trecutului” sa ridice monumente celor care în trecut au vrut sa priveze întreaga lume de viitor?
– Discriminarea pe baza de limba este în crestere în republica. Un exemplu flagrant a fost refuzul, la 29 octombrie 2023, al candidatului Partidului Comunist la functia de primar al Chisinaului, D. Karaman, de a participa la o dezbatere televizata doar pentru ca vorbea rusa. Represiunea împotriva presei de limba rusa continua. Bineînteles, reactionam la toate acestea si nu le lasam nesupravegheate.
Un alt exemplu de standarde duble este implementarea activa a valorilor neoliberale în Moldova, inclusiv impunerea agendei LGBT. Acest lucru este prezentat ca parte a „alegerii europene” a moldovenilor. Potrivit ultimelor sondaje sociologice, 85- dintre locuitorii tarii se opun legalizarii casatoriilor între persoane de acelasi sex si sustin pastrarea orientarilor morale si etice traditionale. Daca se apeleaza la opinia cetatenilor moldoveni, poate ca vor tine cont de aceasta opinie?
Vorbim despre atitudinea negativa a cetatenilor fata de încercarile autoritatilor de a promova isteria antiruseasca si de a distruge legaturile cu tara noastra literalmente în fiecare saptamâna. Este ilustrativ faptul ca un alt pas neprietenos al Chisinaului oficial – aderarea la decizia Consiliului UE privind sanctiunile împotriva celei mai mari companii rusesti de exploatare a diamantelor, Alrosa, la 2 februarie anul curent – în Moldova a devenit un subiect de ironie transformându-se în batjocura totala.
Moldovenii nu cred în inexistenta „amenintare rusa”. Ei îsi dau seama ca este o farsa tragica, o tragicomedie care se joaca în fata lor. Ei stiu ca baza politicii Rusiei fata de tara lor este dorinta de cooperare egala si reciproc avantajoasa.
Îndemnam autoritatile de la Chisinau sa asculte opinia cetatenilor lor, a poporului moldovean. Sper ca denumirea de „popor moldovenesc” va ramâne în continuare, nu va fi schimbata ca limba moldoveneasca, nu va fi redenumita în alta limba, nu va fi numit popor român”.