Cordonul sanitar construit în jurul AUR s-a facut tandari.
Întâlnirea dintre liderul AUR, George Simion, si ambasadorul Israelului, Reuven Azar, a cazut ca un traznet la Bucuresti. E o lovitura, în adevaratul sens al cuvântului, care a luat prin surprindere lumea politica, societatea civila, precum si organizatiile care supravegheaza combaterea antisemitismului din România.
În ce context s-a produs? Guvernul israelian al Likud – condus de controversatul premier Netanyahu, personaj interzis la Casa Alba si considerat o amenintare la adresa democratiei israeliene – a initiat un plan rapid de obtinere a sustinerii partidelor de extrema dreapta din Europa pentru coloniile israeliene din teritoriile ocupate (Cisiordania). La Bucuresti a fost trimis în cautarea sprijinului si negocierii cu Simion si liderul colonistilor, Yossi Dagan.
E o schimbare socanta a liniei guvernului israelian, care pâna acum nu a îndraznit sa desconsidere societatea israeliana, nici organizatiile din state democratice în chestiunea antisemismului. Cu numai un an în urma, Likud-ul dadea recomandare de „nefrecventabilitate”, un consemn pentru toata lumea evreiasca, care a influentat atitudinea actorilor politici din România si a ajutat la izolarea AUR.
Ce a iesit? Dupa binecuvântarea Likud, broscoiul de la Bucuresti s-a dat peste cap si s-a transformat într-un soi de Fat-Frumos. George Simion s-a distantat formal de crezul interior al multor membri ai partidului – admiratia pentru Garda de Fier sau pentru criminali de razboi precum Antonescu –, recunoscând (deocamdata printr-un comunicat în engleza) responsabilitatea României pentru participarea la Holocaustul evreilor români (nu si initierea atrocitatilor!) condamnând orice forma de antisemitism.
Din punct de vedere tactic, aceasta declaratie formala e un succes rasunator al AUR, cel mai mare de la alegeri încoace si prima „viza” externa pe care partidul extremist din România o obtine.
Reverberatiile interne sunt posibil mai importante decât cele externe. Demersul regimului politic din Israel creeaza o evidenta problema României: transforma AUR într-un partener frecventabil, mainstream, cu care se pot construi întelegeri politice punctuale. AUR se califica de acum înainte pentru un tip de combinatorica politica pe care multi o refuzau din start. Asa se explica reactia prompta a PNL, care sesiseaza ca declaratia AUR privind recunoasterea Holocaustului are mai mult decât o valoare simbolica si presupune o amenintare practica. Lasa complet în offside întreaga retorica de izolare, pe motive de extremism, xenofobie, antisemism legionar si neofascist. Cordonul sanitar construit de societatea civila si lumea politica în jurul pericolului reprezentat de AUR pare sa se fi facut tandari.
Odata scos din insectarul cu ciudati si extremisti, AUR capata o valoare de întrebuintare marita pentru PSD într-un perfid joc duplicitar. Pe de o parte, transforma AUR în ochii adevaratilor democrati într-o „sperietoare credibila” si valideaza într-o mai mare masura scenariul electoral cu „salvatorii democratiei vs AUR”, pe care patineaza acum PSD-PNL în pregatirea alegerilor din 2024. (Una ar fi fost butaforia împotriva unui AUR oricum evitat de toata lumea – în care se reedita schema Iliescu-Vadim din 2000 –, altceva este un AUR scos în lume, fara pietroiul antisemitismului de gât.) Pe de alta parte, nimic nu mai împiedica PSD sa coopteze AUR la guvernare dupa alegeri.
Albirea AUR risca sa sporeasca audienta generala si legitimitatea temelor iliberalismului în România, dar la fel de importanta va fi credibilizarea indirecta a subiectelor livrate de Rusia în contexul razboiului din Ucraina. AUR a utilizat multa retorica putinista în favoarea încetarii sprijinului pentru cauza ucraineana. În timp ce o fosta membra a AUR, Diana Sosoaca, a îmbratisat la scena deschisa pozitia Rusiei, Simion s-a pozitionat în momentele esentiale astfel încât sa nu încurce treaba Kremlinului. În comparatie cu acuzele de antisemitism, oricum legaturile cu serviciile rusesti sunt greu de probat si nu reprezentau un element cheie al izolarii sale. Simion este acum un om mai liber si mai puternic, AUR o amenintare sistemica pentru democratia româneasca.
