POLITICO, publicatia careia presedinta Maia Sandu i-a acordat recent un interviu ce a stârnit ecouri la Moscova, relateaza despre evolutiile politice de la Chisinau si anunta ca Moldova a numit un nou prim-ministru pro-european dupa ce guvernul a cazut „pe fondul presiunilor rusesti”.
Moldova a primit statutul de candidat la UE în iunie anul trecut, împreuna cu Ucraina, dar s-a confruntat cu presiuni intense din partea Moscovei, care a încercat sa-i submineze autoritatea, scrie POLITICO.
Presedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a încercat sa-si mentina tara pe o traiectorie pro-UE prin numirea lui Dorin Recean în functia de prim-ministru, considera publicatia. Actualul consilier pe probleme de securitate nationala al presedintei este o figura pro-UE cunoscuta. Parlamentul moldovean, în care partidul lui Sandu detine o majoritate confortabila cu 63 din 101 locuri, va vota saptamâna viitoare pentru a confirma numirea, mentioneaza POLITICO.
Guvernul moldovean acuza de mult timp Rusia, care are soldati în regiunea separatista Transnistria din estul tarii, ca a stârnit tulburari în tara, inclusiv proteste în capitala Chisinau. Într-un interviu pentru POLITICO, luna trecuta, Sandu a acuzat Rusia ca se foloseste de criza energetica si de spirala inflatiei pentru a „aduce instabilitate în Moldova”, referindu-se la eforturile de dezinformare ale Rusiei pentru a alimenta sentimentele antiguvernamentale.
În ultimele doua decenii, Moscova are o lunga istorie de a-si folosi pârghiile economice împotriva Moldovei pentru a-i submina administratiile pro-UE, cea mai cunoscuta masura fiind interzicerea importurilor de vinuri moldovenesti, esentiale pentru economia tarii, reamintestre POLITICO.
Publicatia noteaza ca prabusirea guvernului de la Chisinau vine la doar câteva zile dupa ce Natalia Gavrilita s-a întâlnit la Bruxelles cu presedintele Consiliului European, Charles Michel, si cu sefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a face bilantul perspectivelor de aderare a Moldovei la UE.
Învecinându-se cu Ucraina, Moldova se afla într-o situatie precara, fiind în apropierea razboiului, si a vrut sa gaseasca un echilibru în încercarea de a se proteja din punct de vedere militar fara sa provoace însa Moscova.
Aceasta tara cu o populatie de 2,5 milioane de locuitori, care era dependenta în proportie de 100- de gazul rusesc înainte de invazia Ucrainei, s-a confruntat cu o inflatie galopanta si cu nemultumiri publice legate de cresterea costurilor energetice.
Maia Sandu, fost militant anticoruptie cu studii la Harvard, a declarat luna trecuta pentru POLITICO ca în tara are loc acum o „discutie serioasa”, în urma invaziei rusesti din Ucraina, inclusiv despre posibilitatea de a se alatura unei aliante de aparare. „Acum, exista o discutie serioasa (…) despre capacitatea noastra de a ne apara, daca o putem face singuri sau daca ar trebui sa facem parte dintr-o alianta mai mare”, a spus ea. „Si daca ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca natiune, ca trebuie sa schimbam neutralitatea, acest lucru ar trebui sa se întâmple printr-un proces democratic”, a spus Maia Sandu, o declaratie care a deranjat la Moscova.
POLITICO aminteste, de asemenea, ca presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat liderilor UE în timpul summitului de joi de la Bruxelles ca Ucraina a interceptat planuri rusesti de a „distruge” Moldova.
Serviciile de informatii moldovenesti au confirmat ulterior ca au identificat, de asemenea, „activitati subversive” menite sa „submineze statul Republicii Moldova, sa destabilizeze si sa încalce ordinea publica”, noteaza publicatia, care mentioneaza totodata si incidentul de vineri cu racheta rusa care a survolat spatiul aerian al tarii. Ministerul de Externe de la Chisinau a anuntat vineri ca îl va convoca pe ambasadorul rus în legatura cu „încalcarea inacceptabila a spatiului aerian de catre o racheta rusa” care a survolat tara în timpul unui amplu atac rusesc asupra Ucrainei.
