Secretarul Consiliului Local nu este hartuit de primar, ci doar stresat de prea multa munca. Aprecierea a fost facuta de magistratii Tribunalului Vaslui, care au respins plângerea Denisei Ionascu îndreptata împotriva municipalitatii si a primarului Mihai Chirica. Decizia nu este înca definitiva, ea putând fi rasturnata de Curtea ieseana de Apel. Contestatia Denisei Ionascu a intrat pe rolul acestei instante, nefiind însa stabilit si primul termen de judecata.
În octombrie anul trecut, secretarul CL a cerut Tribunalului Vaslui dispunerea masurilor necesare pentru respectarea demnitatii sale în munca si încetarea a ceea ce a numit hartuirea sa morala de catre primarul Mihai Chirica. De asemenea, ea a cerut obligarea lui Chirica la plata unor daune morale în valoare de 100.000 lei.
În plângerea sa, Denisa Ionascu sustinea ca, dupa cinci ani de colaborare normala, a devenit tinta actiunilor de hartuire întreprinse de Chirica la sfârsitul lui aprilie 2021, când procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism au ridicat de la Primarie o serie de documente referitoare la afacerea „Zoiosul”, iar primarul Chirica a fost inculpat în dosar, în timp ce Ionascu a primit calitatea de martor. Dosarul „Zoiosul” reprezenta o inginerie administrativa prin care municipalitatea s-a asociat cu firma care edita cotidianul „Buna Ziua Iasi”. Primaria ceda în folosinta firmei 1.350 mp pe amplasamentul fostei terase „Zoiosul” de pe Sararie, în vederea construirii unui sediu de firma si a unor spatii de cazare tip pensiune, urmând a primi 10- din profit, dar nu mai putin de 4.000 euro anual. În locul pensiunii a fost construit însa un bloc de 5 etaje si 29 de apartamente, scoase la vânzare. Procurorii au calculat în acest dosar un prejudiciu de 500.000 euro.
Ionascu reclama ca primarul a acuzat-o public de faptul ca nu i-ar fi respectat o dispozitie privind depunerea unei plângeri la Parchet pe tema afacerii „Zoiosul”. Or, sustine Ionascu, o astfel de dispozitie nu ar fi existat, primarul încercând doar sa-si justifice propria inactiune si acuzând-o de propriile sale fapte. În plus, doar Directia Juridica a Primariei avea ca atributii depunerea de sesizari. În august 2021, primarul a dispus ca informatiile si actele solicitate de anchetatori sa le fie trimise prin intermediul Directiei Juridice, fapt considerat de secretarul CL ca fiind o îngradire a dreptului sau, ca martor în dosar, de a furniza informatiile necesare anchetei. Ionascu mai reclama ca, la nici o saptamâna de la o noua audiere a sa ca martor, au fost trimise mai multor institutii si persoane, inclusiv primarului, fotografii ce surprindeau aspecte din viata sa privata, rezultat al unor actiuni de filaj. Acestea au fost folosite de primar într-o conferinta de presa din 19 ianuarie 2022 pentru a o prezenta „într-o viziune imorala”. De asemenea, în mesajul de Anul Nou transmis iesenilor prin intermediul paginii sale de Facebook, primarul ar fi acuzat-o ca a facilitat obtinerea de catre un jurnalist a unei locuinte cu chirie de la Primarie.
În fapt, jurnalistul obtinuse locuinta respectiva cu mult înainte ca Ionascu sa fi devenit secretar al CL. Tot atunci, primarul a acuzat-o ca ar fi protejat în Comisia de Disciplina un functionar care ar fi comis un fals, aspect de asemenea nereal. Chirica i-a reprosat si întârzierile din activitatea Comisiei locale de fond funciar (CLFF), cu toate ca, desi presedinte al comisiei, el nu participase niciodata la sedintele acesteia si, mai mult, refuzase din iunie 2020 pâna în ianuarie 2022 fie si doar sa o convoace.
Propunerea facuta de Chirica privind modificarea Codului Administrativ astfel încât secretarul CL sa fie subordonat primarului si sa aiba un mandat egal cu al acestuia a fost considerata de Ionascu tot ca vizând-o pe ea, indirect. Chirica ar fi avut astfel posibilitatea de a o concedia, fara a mai trebui sa parcurga procedura stabilita de lege în momentul actual. Când propunerile i-au fost respinse, ar fi cerut Consiliului Local desemnarea membrilor unei comisii care sa evalueze activitatea Denisei Ionascu. Din comisie urmau sa faca parte doi consilieri locali, ambii membri ai majoritatii, „aspecte ce sunt de natura sa puna la îndoiala corectitudinea si nepartinirea comisiei si sa-i creeze o stare de temere, de nesiguranta a locului de munca”.
De cealalta parte, reprezentantii municipalitatii si ai primarului au cerut respingerea plângerii, întrucât niciuna dintre actiunile lui Mihai Chirica nu ar putea fi interpretate drept o hartuire ori o lezare a demnitatii Denisei Ionascu. Relatiile dintre cei doi sei ai autoritatii locale erau reci, dar nu doar din 2021, ci înca din 2015, pe fondul ostilitatii manifestate de Ionascu fata de Chirica si din cauza faptului ca actiunile acesteia s-ar fi încadrat într-o „«zona gri» a legalitatii”. Odata ce fostul primar, Gheorghe Nichita, a fost înlocuit de Chirica, Ionascu ar fi fost scoasa „dintr-o zona de «confort» în ceea ce priveste raspunderea si modul de exercitare a functiei”. Ionascu ar fi încercat si ar fi fost împiedicata de Chirica, sa-si aroge un rol de conducator al executivului, „cu intentia evidenta de a-si subordona activitatea publica si de a substitui prerogativele primarului”.
Acesta ar fi fost miezul conflictului dintre cei doi, iar factorul declansator al animozitatii de lunga durata ar fi fost reprezentat de un scandal în care fusese implicata chiar Ionascu. Astfel, presa locala a sesizat în 2015 faptul ca Ionascu beneficia de o locuinta de serviciu cu o chirie modica de doar 5 euro lunar, în conditiile în care avea propria casa. În momentul respectiv, i s-a cerut inclusiv demisia în plenul CL. În replica, Ionascu îl daduse în judecata pe un consilier local PSD, cerându-i despagubiri de 100.000 lei pentru calomniere. Secretarul CL pierduse procesul. Întâmpinarea depusa la dosar nu mentioneaza însa în ce fel acest episod ar fi facut-o pe Ionascu sa-l dusmaneasca pe Chirica.
În întâmpinarea depusa în aparare la dosar, Ionascu este acuzata ca nu ar fi luat masurile necesare în 2018, când a fost semnalat faptul ca pe un teren de 12 ha apartinând municipalitatii la Ciric au fost ridicate constructii fara autorizatie sau ca nu ar fi pus pe ordinea de zi a CLFF hotarâri judecatoresti definitive, ceea ce ar fi dus la obligarea municipalitatii la plata de daune si penalitati în suma de 12,2 milioane lei. Ionascu chiar s-ar fi opus atunci când primarul a vrut sa dispuna demolarea constructiilor ilegale. Dispozitia ar fi fost contrasemnata pentru legalitate, în cele din urma, de seful Directiei Juridice. Opozitia Denisei Ionascu ar fi fost justificata de faptul ca semnase ea însasi doua certificate de urbanism în favoarea ocupantilor terenului. În privinta cazului „Zoiosul”, reprezentantii municipalitatii si ai primarului au subliniat faptul ca nici Ionascu nu era inocenta. Timp de 5 ani, ea a avizat actele de urbanism întocmite în aceasta speta, fara a sesiza vreo neregula. „În tot acest timp, reclamanta nu a avut niciun impediment în sesizarea organelor de cercetare penala, în situatia în care, asa cum consemneaza însasi reclamanta, a cunoscut acest fapt pe care îl arata în scris. Nu exista o ratiune pentru care reclamanta sustine ca abia în anul 2021 a întocmit aviz de nelegalitate, dupa un interval de timp în care a avizat de legalitate toate actele de urbanism în temeiul acestui contract de cesiune”, se consemneaza în dosar.
Reprezentantii primarului au apreciat ca, dimpotriva, cea care a tensionat relatiile dintre sefii administratiei publice locale a fost chiar Denisa Ionascu. Chiar în cadru oficial, aceasta folosea la adresa primarului apelative precum „suspect” sau „inculpat” pentru a arunca suspiciuni asupra sa. Îsi lua concediu intempestiv, lasând nu o data încurcate treburile în Primarie în cele mai nepotrivite momente. „Executivul a tolerat acest comportament de-a lungul timpului, la început mai dificil, însa apoi a intrat în uzul curent si în puterea obisnuintei”, au mentionat aparatorii primarului. Departe de a o hartui pe Ionascu, primarul nici macar nu o sanctionase vreodata, iar ca evaluator îi acordase calificativul maxim.
Magistratii vasluieni si-au însusit majoritatea argumentelor aduse de aparatorii primarului. Propunerile de modificare a Codului Administrativ, apreciate de secretarul CL ca fiind „cu dedicatie”, au fost considerate de judecatori ca reprezentând doar exercitarea dreptului de a avansa modificari legislative posibil benefice pentru eficientizarea activitatii administratiei publice locale. Decizia ca prin Directia Juridica sa se desfasoare întreaga relatie cu procurorii nu o putea împiedica pe Ionascu sa dea toate declaratiile impuse de statutul sau de martor în dosarul „Zoiosul”. Ordinele de serviciu prin care Chirica dispunea efectuarea de verificari în activitatea Denisei Ionascu ar fi putut fi contestate, daca primarul îsi depasea atributiile, dar nu fusesera. În mesajul de Anul Noul, Chirica nu aducea nicio acuzatie concreta Denisei Ionascu ca secretar al CL, spunându-se doar ca aceasta semnase un document prin care jurnalistul obtinuse ilegal o locuinta. La data respectiva, Ionascu nu era înca secretar.
Nici afirmatiile facute de primar la adresa Denisei Ionascu pe parcursul a doua conferinte de presa nu au fost considerate de judecatori ca reprezentând o forma de hartuire. „Într-adevar, spusele pârâtului denota existenta unei stari de tensiune între acesta si reclamanta, pârâtul exprimându-si punctul de vedere prin replici acide, taioase, însa cele afirmate, prin ele însele, nu constituie acte de hartuire morala la locul de munca.
Nu este de neglijat nici faptul ca referirea la reclamanta a fost facuta ca raspuns la întrebarile adresate de jurnalisti si nu din oficiu de reclamant, nefiind declaratii pregatite. În acest context nu se poate dovedi un atac premeditat al pârâtului la adresa reclamantei, cu atât mai mult cu cât, de mai multe ori pe parcursul conferintelor de presa reclamate, pârâtul Chirica Mihai a afirmat în mod expres faptul ca nu are nimic cu reclamanta, ca nu îi poarta ranchiuna, ca este interesat doar de activitatea profesionala a acesteia”, au explicat magistratii. Acestia au apreciat ca pentru a se putea retine o actiune delictuala, precum hartuirea morala, primarul Chirica ar fi trebuit sa lezeze drepturile Denisei Ionascu, ceea ce însa nu se întâmplase.
Tensiunile dintre Chirica si Ionascu nu avusesera repercusiuni în cadrul raporturilor de serviciu. Starea de stres pe care o acuza Ionascu nu i se datora primarului, ci muncii în sine. „În ceea ce priveste stresul despre care face vorbire reclamanta, manifestat prin sindromul de epuizare, tribunalul retine ca epuizarea poate interveni în cazul functiilor cu raspundere mare si cu un volum ridicat de activitate, cum este cel al reclamantei. Existenta sindromului de burn-out, constatat de evaluarea psihologica depusa de reclamanta, nu face dovada existentei hartuirii morale reclamate. Constatând inexistenta hartuirii morale reclamate, tribunalul va respinge, ca neîntemeiata cererea de chemare în judecata”, au conchis judecatorii vasluieni.