Nu exista alternativa la parteneriatul dintre Europa, NATO si Statele Unite pentru a face fata unor riscuri de securitate tot mai mari, a declarat luni premierul polonez Donald Tusk, aflat în vizita la Paris, în timp ce, în perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Alba, cresc temerile legate de o dezangajare a Washingtonului, relateaza Reuters.
Donald Tusk a sosit la Paris în cadrul unui mini-turneu care îl va duce ulterior la Berlin, în cautarea unor legaturi mai strânse cu cele mai mari doua puteri ale Europei, în timp ce razboiul din Ucraina intra în al treilea an, iar capitalele europene analizeaza posibilitatea ca Donald Trump sa se întoarca la Casa Alba.
Trump a stârnit indignare în rândul partenerilor occidentali la sfârsitul saptamânii trecute dupa ce a sugerat ca Statele Unite ar putea sa nu-i protejeze de o potentiala invazie rusa pe aliatii NATO care nu cheltuiesc suficient pentru aparare.
„Nu exista alternativa la UE, NATO, cooperarea transatlantica. Europa trebuie sa devina un continent sigur, iar acest lucru înseamna ca Uniunea Europeana, Franta si Polonia trebuie sa devina puternice si pregatite sa îsi apere propriile granite si sa îi apere si sa îi sprijine pe aliatii si prietenii nostri din afara Uniunii”, a declarat Donald Tusk într-o conferinta de presa comuna cu presedintele francez Emmanuel Macron.
„Probabil ca aici, la Paris, cuvintele din „Cei trei muschetari” de Alexandre Dumas rezoneaza cel mai bine: Toti pentru unul si unul pentru toti”, a spus el, referindu-se la romanul celebru al autorului francez.
Varsovia, Parisul si Berlinul considera ca unitatea UE în materie de aparare si o intensificare a sprijinului celor 27 de state membre pentru Ucraina sunt cruciale într-un moment în care sprijinul SUA pentru Kiev se clatina, pe fondul luptelor politice interne de la Washington.
„Europa trebuie sa actioneze unitar. Este vorba de a raspunde la o întrebare – ce se va întâmpla daca Trump va câstiga. Nu avem timp. Trebuie sa avem o capacitate mai mare a industriei de aparare”, a declarat o sursa guvernamentala poloneza. Sursa a adaugat ca Europa are nevoie urgenta de o productie comuna de munitie, iar Polonia nu mai blocheaza „autonomia strategica”, facând Europa mai putin dependenta de altii.
Analistii spun ca revenirea fostului presedinte al Consiliului European, Donald Tusk, în functia de prim-ministru al Poloniei faciliteaza revigorarea platformei de cooperare politica supranumite „Triunghiul de la Weimar” între Germania, Franta si Polonia, creata în 1991.
„Este o bucurie sa va avem înapoi si sa avem, prin guvernul dumneavoastra, parteneri în care putem avea încredere, care sunt proeuropeni si care au o viziune clara asupra securitatii europene si a marilor provocari cu care ne confruntam”, i-a spus Emmanuel Macron lui Donald Tusk.
NOUL PRESEDINTE ALES AL FINLANDEI: TREBUIE SA RAMÂNEM CALMI
Presedintele ales al Finlandei, Alexander Stubb, a declarat luni ca în ciuda recentelor comentarii critice ale fostului presedinte american Donald Trump la adresa NATO, tara sa ar trebui sa ramâna calma si sa se concentreze asupra apartenentei sale la Alianta Nord-Atlantica, organizatie în care a intrat anul trecut, renuntând la decenii de neutralitate.
„Campaniile electorale din SUA sunt foarte diferite de alegerile finlandeze, iar retorica folosita este cu mult mai puternica. Cred ca în acest moment este mai bine sa ramânem calmi si sa ne concentram pe construirea apartenentei noastre la NATO”, a declarat Stubb într-o conferinta de presa.
Finlanda, care a obtinut admiterea în NATO în aprilie anul trecut, ca raspuns la invazia Rusiei vecine în Ucraina, cheltuieste mai mult pentru aparare decât tinta de 2- din produsul intern brut convenita de statele membre NATO, a adaugat Stubb.
El a declarat ca vrea sa se asigure ca Finlanda va avea un rol decisiv în NATO. „Vrem sa fim în centrul procesului decizional, sa stam la mesele unde se iau deciziile”, a spus el.
Într-o rasturnare istorica a politicii de securitate, dupa decenii de nealiniere militara, Finlanda a devenit anul trecut cel de-al 31-lea membru al NATO, cautând o mai buna protectie împotriva oricarei amenintari rusesti.
Stubb, care îsi va prelua mandatul la 1 martie, este pro-european si un sustinator puternic al Ucrainei si a adoptat o pozitie dura fata de Rusia, cu care Finlanda are o granita lunga.
PREMIERUL ESTONIEI: UN SEMNAL DE ALARMA CA EUROPENII TREBUIE SA CHELTUIASCA MAI MULT PENTRU APARARE
Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, tata NATO vecina Finlandei, a spus luni ca declaratiile lui Trump ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru aliati pentru a cheltui mai mult pentru aparare.
„Cred ca ceea ce a spus candidatul prezidential din America este, de asemenea, ceva pentru a trezi, poate, unii dintre aliatii care nu au facut atât de mult” pentru ea, a spus Kaja Kallas la o conferinta de presa comuna cu presedintele Parlamentului European, Roberta Metsola.
La rândul sau, Metsola a spus ca Uniunea Europeana ar trebui sa cheltuiasca mai mult pentru aparare. Europenii ar trebui sa trimita un mesaj clar ca „indiferent cine va conduce urmatoarea administratie americana (…), ei sunt suficient de puternici pentru a se putea apara unii pe altii, iar orice declaratie de acest fel trebuie sa fie privita cu pericolul pe care îl aduce, dar si cu o hotarâre în ceea ce ne priveste ca trebuie sa facem mai mult”, a declarat Metsola.
PROPRIA TABARA ÎL CRITICA PE TRUMP
Si unii dintre colegii republicani ai fostului presedinte Donald Trump l-au atacat duminica pentru ca a spus ca nu ar vrea sa protejeze membrii NATO daca nu contribuie suficient la bugetul de aparare.
„Acesta este motivul pentru care spun de mult timp ca nu este potrivit pentru a fi presedinte al Statelor Unite”, a declarat fostul candidat republican la presedintie Chris Christie într-un interviu acordat emisiunii „Meet the Press” de la NBC.
De asemenea, fosta guvernatoare a Carolinei de Sud si fosta ambasadoare la ONU, Nikki Haley, care este singura contracandidata a lui Trump ramasa în cursa pentru nominalizarea republicana la presedintia din 2024, a declarat: „Ultimul lucru pe care vrem sa-l facem vreodata este sa ne alaturam Rusiei”.
Intervievata în cadrul emisiunii „Face the Nation” de la CBS, ea a adaugat: „Nu iei partea cuiva care s-a dus si a invadat o tara si jumatate de milion de oameni au murit sau au fost raniti din cauza lui Putin”.
Senatorul republican Lindsey Graham, un aliat apropiat al lui Trump, a declarat pentru Reuters ca nu este de acord „cu modul în care (Trump) a spus-o”, referindu-se la comentariile despre NATO. Graham a adaugat: „Rusia nu a invadat pe nimeni când era el presedinte si daca va fi din nou presedinte, nu o vor face”.
Publicatia Politico a relatat ca senatorul republican Thom Tillis le-a reprosat consilierilor lui Trump ca nu i-au explicat fostului presedinte ca Statele Unite, în calitate de membru NATO, se angajeaza sa apere orice membru al aliantei care este atacat. De asemenea, Politico l-a citat pe senatorul republican Rand Paul, care a declarat ca remarcile lui Trump au fost „un lucru stupid”.
Într-o zi de weekend – fapt rar – în care Senatul a organizat dezbateri pe marginea solicitarii presedintelui Joe Biden de a debloca ajutorul de urgenta pentru Ucraina si Israel, unii republicani i-au luat, totusi, apararea lui Trump. „Practic, fiecare presedinte american s-a plâns la un moment dat, într-un fel sau altul, ca alte tari din NATO nu fac suficient. Trump este doar primul care o spune în acesti termeni. Dar nu am nicio îngrijorare, pentru ca el a mai fost presedinte”, a declarat senatorul Marco Rubio într-un interviu acordat CNN.
Jason Miller, consilier principal de campanie al lui Trump, a ocolit remarca prin care fostul presedinte încuraja Rusia sa-i atace pe unii aliati din NATO, spunând: „Democratii si cei din presa care vâneaza par sa fi uitat ca am avut patru ani de pace si prosperitate sub presedintele Trump”, dupa care s-a lansat în atacuri împotriva lui Biden. La Capitol Hill, senatorul democrat Peter Welch a declarat pentru Reuters: Trump „normalizeaza comportamentul beligerant. Dar, de fapt, el vorbeste serios”.
TARILE DIN NATO CARE ALOCA 2 LA SUTA DIN PIB PENTRU APARARE
Esecul multora dintre cei 31 de membri ai NATO de a îndeplini un obiectiv de cheltuieli pentru aparare de cel putin 2- din produsul intern brut a fost mult timp o sursa de tensiune cu Statele Unite, ale caror forte armate formeaza nucleul puterii militare a aliantei. Estimarile NATO au aratat ca doar 11 membri, între care România, ajung cu cheltuielile la nivelul tinta.
Potrivit unor estimari NATO din iulie anul trecut, 11 membri urmau sa atinga tinta de 2- în 2023. Acesti membri erau Polonia, Statele Unite, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Marea Britanie si Slovacia.
Germania, principala economie a Europei, avea cheltuieli estimate la 1,57-. Dar oficialii germani au declarat ca se asteapta sa atinga tinta de 2- în acest an, partial datorita unui fond special de 1 miliard de euro creat ca raspuns la razboiul Rusiei din Ucraina.
Cele mai mici cheltuieli ca procent din PIB-ul national au fost în Spania, Belgia si Luxemburg, potrivit cifrelor NATO. NATO ar urma sa publice cifre actualizate în zilele urmatoare, care vor arata ca mai multi aliati vor atinge tinta de 2-, potrivit unor persoane familiarizate cu datele.
SURSA FOTO: The New York Times