19 053 815 persoane reprezinta populatia României înregistrata la Recensamântul Populatiei si Locuintelor 2021 (RPL 2021), conform comunicatului de presa Primele date provizorii pentru Recensamântul Populatiei si Locuintelor, runda 2021 al Institutului National de Statistica (INS).
Pentru o analiza primara a datelor provizorii, consider ca e necesar sa pornim de la doua repere, datele de la ultimul RPL, cel din 2011, dar si datele estimate pentru un moment cât mai apropiat de 1 decembrie 2021. Pentru ca avem deja câteva analize realizate pornind de la reperul RPL 2011, ma voi focaliza în prima faza pe reperul populatiei estimate.
Conform INS, valoarea de referinta a populatiei nationale utilizata în realizarea RPL 2021 (estimarea de la 1 decembrie 2021) a fost de 19023542 locuitori. Datele înca provizorii ale RPL 2021 demonstreaza o subestimare redusa a datelor la momentul de referinta (cu aproximativ 30 de mii de locuitori). Din aceasta perspectiva, putem afirma ca INS a reusit sa gestioneze într-o maniera remarcabila valorile dimensiunii demografice la nivel national. Însa, lucrurile stau altfel la nivelurile teritoriale inferioare (judete – doar pentru aceste unitati administrative avem publicate valorile), unde între valorile estimate pentru momentul de referinta si cele înregistrate oficial exista ecarturi substantiale.
Înainte de a va propune câteva exemple, e necesar sa fac precizarea ca baza de date TEMPO a INS (sursa statistica utilizata) e una cu geometrie variabila. Aceasta caracteristica nu înseamna doar faptul ca datele se upgradeaza periodic (odata cu trecerea timpului – lunar, trimestrial, anual – în functie de periodicitatea indicatorului înregistrat), ci si faptul ca se intervine adesea (mai ales în capitolele dedicate demografiei) cu unele corectii statistice. Cu alte cuvinte, datele dintr-un interval dat (2011-2017) pentru indicatorul nascutii vii preluate din TEMPO în 2018 nu mai sunt aceleasi cu cele din baza de date actuala. În plus, baza de date TEMPO a renuntat la valorile populatiei rezidente din 1 ianuarie 2022, cele mai apropiate de situatia de la momentul 1 decembrie 2021. Din acest motiv, pentru comparatie voi utiliza datele de la 1 ianuarie 2021.
În raport cu rezultatele provizorii de la RPL 2021, cele mai mari supraînregistrari în zona estimarilor populatiei rezidente s-au realizat în municipiul Bucuresti si în judetele ale caror resedinte sunt orase mari. În Bucuresti vorbim de o populatie înregistrata la RPL (1 716 983 persoane) cu peste 100 de mii de locuitori mai redusa decât cea estimata (1 819 419 – la 1 ianuarie 2021). Urmeaza în ierarhie judetul Timis, unde populatia obtinuta la RPL (650 533) e cu peste 54 000 de persoane mai redusa decât cea estimata, apoi judetul Iasi (760 744 persoane – la RPL), cu 32 de mii de persoane mai putin decât valoarea estimarii de la 1 ianuarie 2021 si judetul Cluj (679 141 persoane – la RPL), cu peste 31 de mii de persoane mai putin decât estimarea. Si judetele Dolj, cu peste 15 mii de persoane mai putin populat decât se estima, si Constanta, cu aproximativ 12 mii, si Sibiul sau Brasovul se regasesc între judetele cu o populatie mult mai redusa decât cea estimata.
Nu e nici o surpriza în aceasta enumerare. În toate aceste judete, populatia aglomeratiei urbane a resedintei (municipiul si câteva comune din proximitate puternic integrate în sistemul teritorial local) reprezinta peste jumatate din populatia judeteana. Aceasta stare de fapt face ca evolutia demografica a judetului sa fie puternic dependenta de evolutia demografica a structurii urbane a resedintei. În textele pe tema RPL 2021, ce vi le-am propus în ZDI, am anticipat faptul ca marile orase, cele importante în relatiile teritoriale la nivel regional vor fi afectate de pandemie din perspectiva dimensiunii demografice. Una dintre cohortele de populatie absente în mare parte de la înregistrare în perioada pandemiei a fost populatia studenteasca, iar resedintele tuturor judetelor enumerate sunt mari centre universitare. Surpriza a fost pozitia pe locul secund si într-o maniera detasata a judetului Timis. Nimic din aritmetica datelor TEMPO nu sustine aceasta involutie. De aceea, singura explicatie pe care o pot da acum e ca la momentul 0 al perioadei intercenzitare 2011-2021 (RPL 2011) s-a intervenit mai mult decât ar fi dictat algoritmii în ceea ce priveste dimensiunea demografica a Timisoarei, ce a fost alaturi de Cluj una dintre cele doua municipii resedinta ce au înregistrat o crestere demografica în perioada intercenzitara 2002-2011. Aceste corectii „patriotice” (locale, fara doar si poate!) nu sunt straine recensamintelor recente din România. Suspectez ca în 2002, Focsaniul a apelat la un astfel de upgrade demografic, ce i-a permis sa ramâna în rândul oraselor cu peste 100 de mii de locuitori, în acelasi timp fiind si singura resedinta judeteana din România ce a avut crestere demografica în crunta perioada 1992-2002, iar în 2011, si Botosaniul e posibil sa fi apelat la o astfel de inginerie, devenind cel mai stabil demografic oras al Moldovei.
Daca topul supraestimarilor statistice nu a generat surprize majore, topul judetean al subestimarilor demografice e foarte interesant. Lasând la o parte judetul Ilfov (542 686 locuitori la RPL), cu aproape 40 de mii de locuitori mai mult decât estimarile, ce are un comportamentul demografic de tip periurban, urmatoarele judete în aceasta ierarhie sunt: Bacau, Suceava, Neamt, Botosani, Vrancea, Bistrita-Nasaud si Vaslui, ce se suprapun dorsalei de emigratie maxima a României. (Pe data viitoare)
George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi