Noul pachet de masuri fiscal-bugetare asumat luna trecuta de Guvern îi bulverseaza pe cei care vor sa intre în afaceri, dar înca nu stiu ce forma de organizare a activitatii li se potriveste mai bine, PFA sau SRL.
Potrivit proiectului de lege, pentru PFA-uri se are în vedere eliminarea plafoanelor pentru contributiile la sanatate, astfel ca vor plati la CASS 10- din veniturile nete, iar pentru SRL-uri sunt prevazute doua cote de impozitare: 1- pentru microîntreprinderile care realizeaza venituri mai mici de 60.000 euro, respectiv 3- pentru microîntreprinderile care realizeaza venituri peste 60.000 euro.
Referitor la acest subiect, prof. dr. Costel Istrate, prodecan al Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, cadru didactic al Departamentului de Contabilitate, Informatica economica si Statistica, a spus pentru „Ziarul de Iasi” ca, din punct de vedere strict fiscal, în anul 2024 (si, probabil, si în anii urmatori) pare sa fie mai favorabila si mai sigura crearea unei societati cu raspundere limitata (SRL) decât desfasurarea de activitati ca persoana fizica autorizata (PFA), mai ales în cazul estimarii unor venituri anuale de sub pragul de 60 de salarii minime brute (198.000 lei, cu salariul minim brut de 3.300 lei cât este în prezent, aproximativ 40.000 euro).
„Am facut o simulare pentru veniturile unui IT-ist si, daca are un venit anual mai mic de 60 de salarii minime, impozitarea ca PFA este foarte apropiata de cea pe salarii. Daca, dimpotriva, nu-i vorba de IT-isti, PFA ramâne, în continuare, usor mai favorabila fiscal decât angajarea si remunerarea cu salariu. În toate cazurile, daca regulile ramân în forma propusa de Guvern, pentru cei care câstiga mai putin de 60 de salarii minime pe an (adica sub 40.000 euro/an: 3.300 euro/luna, la nivelul din prezent), forma de organizare a activitatii ca SRL este clar mai ieftina din punct de vedere fiscal decât PFA: simplificând la maximum impozitele si contributiile cumulate la SRL (impozit pe venitul microîntreprinderilor, impozit pe dividende si CASS) ar fi cam la jumatate fata de cele care vor fi suportate de PFA, cu unele diferentieri importante, în functie de tipul de activitate ori de nivelul cheltuielilor profesionale”, ne-a explicat prof. dr. Costel Istrate.
Cât priveste eliminarea plafoanelor pentru CASS, în cazul activitatilor independente (PFA, cu cele trei forme sale: întreprindere individuala, întreprindere familiala si PFA propriu-zisa), argumentele Guvernului tin de eliminarea unei facilitati.
„Într-adevar, taxarea (din perspectiva CASS) de pâna acum a acestor categorii de persoane se facea dupa reguli care pot fi calificate drept facilitati fiscale: nimic obligatoriu pâna la 6 salarii minime (dupa ce o perioada lunga limita a fost de 12 salarii minime), iar plata era limitata la cota aplicata pragurilor de 6 salarii minime, 12 salarii minime sau 24 salarii minime pe an. Persoanele carora li se schimba regimul fiscal vor putea ajunge sa aiba de platit (mult) mai mult ca pâna acum, ceea ce le poate crea disconfort major”, arata prof. dr. Costel Istrate, care considera ca, cel mai probabil, multi vor renunta pe viitor la aceasta forma de organizare a activitatii.
CITESTE SI: Cum se vede de la Iasi proiectul “Legii austeritatii fiscal-bugetare”? Povara cade 85- pe privat si 15- pe bugetari
Legat de impozitarea veniturilor microîntreprinderilor, profesorul spune ca reprezinta o forma de (pseudo)facilitate fiscala acordata unor entitati despre care se presupune ca au resurse relativ limitate, din punct de vedere administrativ.
„Avantajul principal si foarte important al acestei forme de impozitare îl reprezinta simplitatea impozitarii, care conduce la costuri foarte mici de conformare din partea contribuabililor si la costuri mici de verificare, din partea ANAF. Din pacate, acest argument nu a mai fost considerat acceptabil de catre autoritati, având în vedere faptul ca impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aduce foarte putini bani la bugetul de stat: un maxim de 0,26- din PIB, în 2018 si 2019, la un numar extrem de mare de firme care îl aplica (în jur de 88- din firmele românesti, începând cu 2018, dupa datele ANAF). Prin comparatie, cele aproximativ 12- firme ramase sa plateasca impozit pe profit contribuie la buget, prin acest impozit, cu undeva în jur de 1,6- din PIB”, mai puncteaza profesorul din Iasi.
Curtea Constitutionala a României (CCR) va dezbate în sedinta de plen de miercuri, 18 octombrie, „Legea austeritatii”. Asta dupa ce USR si Forta Dreptei au depus la sfârsitul lunii trecute la CCR sesizarea care vizeaza „Legea privind unele masuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a României pe termen lung”, pentru care premierul Ciolacu si-a asumat luna trecuta, pe 26 septembrie, raspunderea în Parlament. „Sunt 46 de pagini de articole de neconstitutionalitate, sunt 13 articole din Constitutie calcate în picioare de Ciolacu în acest proiect. (…) Guvernul si-a angajat raspunderea cu privire la un pachet de legi, sunt modificate 22 de acte normative, nu e un proiect de lege unitar, nu este respectata conditia aplicarii imediate a legii. Este ala-bala-portocala. Unele prevederi se aplica la 1 octombrie, unele prevederi se aplica la anul, unele în 2025, iar CCR a spus în nenumarate rânduri ca asta nu este în regula si a admis sesizari de neconstitutionalitate”, a spus purtatorul de cuvânt al USR, Ionut Mosteanu, citat de Agerpres.