În medie, copiii din România au început sa foloseasca internetul de la vârsta de 8 ani, si tot de la aceasta vârsta ajung sa se confrunte cu tot ce este mai urât si nociv legat de prezenta lor în mediul virtual. Putini sunt parintii care au control asupra a ceea ce acceseaza copiilor lor pe internet, cu cine discuta în mediul online sau ce informatii personale furnizeaza necunoscutilor pe retelele de socializare, iar acest lucru poate duce la tot felul de probleme care îsi mai pot gasi rezolvarea doar la psiholog. Aproape 80- dintre copiii din România acceseaza internetul cel putin 4 ore pe zi, conform unui raport al organizatiei Salvati Copiii. Conform aceluiasi raport, o treime dintre copii au primit imagini cu caracter pornografic sau care contin nuditate, iar 20- dintre tinerii intervievati au afirmat ca li s-a cerut fotografii cu ei în diferite ipostaze.
Potrivit unui studiu realizat de Organizatia Salvati Copiii, studiu intitulat „Folosirea internetului de copii si adolescenti”, 37- dintre elevi afirma ca, în anul care a trecut, au fost jigniti sau deranjati pe Internet, iar 49- dintre ei spun ca s-a întâmplat sa gaseasca online continut care i-a facut sa se simta inconfortabil.
Potrivit studiului, situatia este mai intâlnita este în rândul copiilor sub 12 ani, unde 6 din 10 afirma ca au fost pusi în situatii inconfortabile, procentul fiind mai mare în rândul fetelor (54- vs 42- în rândul baietilor). Situatii inconfortabile presupun acte de violenta fizica, verbala, nuditate si chiar imagini cu caracter pornografic.
A scazut semnificativ vârsta copiilor de pe internet
În medie, în România, vârsta de la care copiii încep sa utilizeze internetul este de 8,2 ani, fiind cazuri în care cei mici navigheaza pe retele de socializare, de multe ori nesupravegheati, de la vârsta de 6 ani.
„Vârsta medie la care copiii încep sa utilizeze internetul a scazut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiu, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului esantion) afirma ca au început sa acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scazuta la respondentii sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) si la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii acceseaza internetul – 99-, urmat de laptop – 62-, TV Smart – 42- si tableta -24-”, se arata în studiul citat.
Care sunt principalele întrebuintari ale internetului
Potrivit raportului Salvati Copiii, 84- dintre tineri utilizeaza internetul pentru a urmari continut postat de alti utilizatori, 70- dintre ei îl folosesc pentru a se juca, 67- pentru a folosi retelele sociale, iar 46- pentru a se informa despre situatii si fenomene de actualitate.
De asemenea, 78- utilizeaza internetul zilnic, timp de cel putin 4 ore, în afara orelor de scoala, 19- petrec doar o ora sau doua pe internet si doar 3- folosesc internetul mai putin de o ora pe zi. Daca utilizarea responsabila si controlata a internetului aduce în general beneficii, atunci când parintii scapa de sub control ceea ce elevii acceseaza pe internet poate duce la diferite probleme.
Mai exact, conform raportului, 29- dintre copii afirma ca au primit imagini sau video-uri cu continut care înfatiseaza nuditate sau ipostaze sexuale, fiind destinatari expliciti în cadrul unor mesaje primite de la necunoscuti. Aproximativ 10- dintre copii afirma ca au primit astfel de mesaje cel putin lunar, iar 73- dintre ei nu au stiut cum sa reactioneze, nefacând nimic în acest sens, si doar 11- au discutat cu cineva despre aceasta situatie.
Mai grav, 20- dintre copii chestionati afirma ca li s-au cerut fotografii sau video-uri care sa îi înfatiseze nud sau într-o ipostaza sexuala, procentul fiind mult mai ridicat în rândul tinerilor cu vârta cuprinsa între 15 si 17 ani.
„Numarul de sesizari primite pe parcursul anului 2021 în cadrul liniei esc_ABUZ, ce vizeaza continutul ilegal sau daunator pentru copii din mediul online, a fost de 7.615, de 5 ori mai mare decât în anul precedent, fiind un record absolut înregistrat pe parcursul unui singur an”, afirma reprezentantii Salvati Copiii.
În cadrul acestor sesizari, în 78- din situatii era vorba de abuzuri sexuale asupra minorilor, nuditate infantila sau copii care pozeaza în ipostaze sexualizate. Peste 90- din cazuri victimele au fost de gen feminin.
În ceea ce priveste vârsta victimelor, 5- reprezinta cazuri ce înfatiseaza copii cu vârste aproximative de pâna în 5 ani, 33- dintre rapoarte prezinta copii cu vârsta aproximativa între 6 si 10 ani, iar 62- dintre rapoarte arata minori cu vârste aproximative între 11 si 18 ani.
„Specific pentru anul 2021 si pentru grupa de vârsta peste 11 ani este faptul ca peste 40- din rapoartele care faceau referire la aceasta categorie de victime minore contineau materiale autogenerate, realizate chiar de catre victima”, se arata în raport.
Psiholog: „Educatia sexuala trebuie sa înceapa atunci când apar întrebarile”
Psihologul iesean Monica Dobrea explica faptul ca pentru a evita ca persoane necunoscute sa profite de copii în mediul online si chiar acestia sa nu acceseze site-uri pentru adulti este nevoie ca parintii sa îi asculte si sa le raspunda la întrebari, indiferent de vâsta.
„Sexualitatea este un subiect tabu în majoritatea familiilor, si întâlnesc foarte des la cabinet parinti care vin si spun «Fata mea are o alta orientare, si îmi e scârba numai când ma gândesc. Ce as putea sa fac ca sa o opresc?». Iar astfel de copii, care au poate doar semne de întrebare sau curiozitati, trebuie sa afle lucrurile acestea din alte surse, iar cel mai facil este internetul”, explica Monica Dobrea, care subliniaza ca atât documentarea din surse nepotrivite, dar si reactiile parintilor pot duce la disfunctii sexuale pe viitor.
„Asa ajung sa îsi împartaseasca fotografii cu ei, mai ales ca pot câstiga si o suma de bani, pâna la a fi manipulati. Sunt si acele situatii în care baietii santajeaza fete”, adauga psihologul.
Astfel, cea mai buna solutie pentru a preîntâmpina astfel de fenomene sunt discutiile deschise, o educatie sexuala într-un mediu controlat, etapizat si cât mai repede posibil, imediat ce copilul începe sa puna întrebari.
„Multi parinti întreaba care este vârsta adecvata pentru ca un copil sa afle anumite lucruri. Raspunsul: când întreaba. Nu este o anumita vârsta. Sunt copii care pun întrebari de la gradinita pentru ca îsi dau seama de diferentele dintre fetite si baieti. Si atunci este bine sa le raspundem pe întelesul lor, sa le explicam riscuri si, evident, ca nu este bine sa se expuna si ca sunt si oameni periculosi. Este foarte important sa vorbim cu ei aceste lucruri”, explica Monica Dobrea.
„Trei din patru copii cu care lucrez au trecut prin bullying”
O alta componenta la care trebuie sa fie atenti parintii este modul în care percep tinerii mediul online.
Psihologul Monica Dobrea afirma ca trei din patru copii cu care lucreaza, cu vârste apropiate de 12 ani, au resimtit acest fenomen de bullying atât în viata reala, dar si în mediul online. Psihologul explica faptul ca atât cei care aleg sa agreseze pe cineva, dar si cei agresati, întâmpina de fapt probleme.
„Din spatele ecranelor este foarte usor sa adopti un anumit comportament. Vorbim de persoane care au o timiditate excesiva, iar atunci când fac acest bullying pe internet se simt curajosi, vad reactii de frica si ca pot controla acest lucru. Ei doar testeaza pentru a vedea ce efecte au toate aceste lucruri asupra victimei”.
De partea cealalta, victima interiorizeaza toate atacurile si poate ajunge sa fie afectat pe termen lung.
„La o vârsta mica este foarte greu pentru un copil sa îsi dea seama ca persoana care îl ataca, verbal sau în alt mod, face acest lucru pentru ca are în spate niste probleme sau un anumit istoric. Iar stima lor de sine este profund afectata. Simt ca acea persoana are dreptate, rezoneaza cu ceea ce i se spune si ajung sa nu mai aiba încredere în ei si generalizeaza acest lucru în mai multe arii ale functionarii lor”, adauga psihologul.