Motto: “Crede-ma ca-i stiu cât da prosti sunt!” (Adrian Chesnoiu, fostul ministru PSD al Agriculturii)
Desi unii useristi – bine informati ca întotdeauna -, anuntau o lupta strânsa pentru sefia USR, Catalin Drula si-a zdrobit concurenta si s-a instalat confortabil în capul useristilor. Ramâne de vazut daca învinsii vor dezerta precum incongruentul Dacian Ciolos si ceata lui de neîntelesi sau vor pune osul la treaba pentru a salva Uniunea Salvati România de la disparitie.
Analizând cinic situatia actuala din tara, contextul politic arata cât se poate de favorabil pentru o resurectie. Criza economica, razboiul din Ucraina si avatarurile virusului SARS-CoV-2 au creat deja o atmosfera de tensiune în rândul populatiei ce se va amplifica neîndoielnic în lunile urmatoare. Iar tensiunea se poate transforma extrem de usor în nemultumire generala, chiar în revolta populara, mai ales când impostura si nesimtirea guvernantilor devin atât de evidente.
Recentul caz de coruptie în care este implicat ex-ministrul PSD al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, dezvaluie nu doar modul în care se fac angajarile în guvern, dar si numarul urias de prosti din institutiile fundamentale ale statului. Chiar si cu subiectele rezolvate pasate pe sub masa, un fost salariat al unui „serviciu” si pila de-a lui Daea s-a dovedit incapabil sa ia nota de trecere la examenul de angajare în ministerul Agriculturii. Departe de a fi socat de atâta imbecilitate din partea unuia care cica ne-a aparat de agenturile cele rele, Chesnoiu a pus punctul pe „i” (de la imbecil, evident), recunoscând tristul adevar ce caracterizeaza un întreg sistem: crede-ma ca-i stiu cât da prosti sunt! Ceea ce demonstreaza, înca o data, ca în România Educata a lui Iohannis, statul infractor de extractie pesedista si alianta toxica de la guvernare de inspiratie liberala te vor complet idiot.
Nu m-a interesat felul în care a reactionat USR, dar scandalul mi-a adus aminte de lauda de sine a liderilor useristi ce aminteau, cu orice prilej, ca partidul lor se prezinta minunat la capitolul resurse umane; ca pentru fiecare functie importanta pot scoate din buzunarul de la piept macar un specialist. Unul probabil la fel de priceput ca Vlad Voiculescu. Sau precum Stelian Ion. Ori – de ce nu? – ca Drula, prezentat de apropiati ca un individ pasionat de trenulete. Ma întreb de câte ori o fi oprit fostul ministru al Transporturilor într-o gara mica de provincie si ce impresie i-a facut cloaca respectiva colonizata de fiinte dintr-o alta dimensiune.
În realitate, marea problema a formatiunii inventate de naivul Nicusor Dan este tocmai degenerescenta de care a ajuns sa sufere. Începutul USR a fost promitator, chiar laudabil. În anul 2016, formatiunea si-a deschis larg portile si a invitat nominal oameni cu imagine foarte buna sa se alature unui proiect politic national. Un proiect incomplet definit, fara tinte precise, fara reguli clare, dar necesar si chiar generos prin suflul anti-pesedist pe care-l aducea. Dar mandatul 2016 – 2020 a fost un moment avantajos lasat de izbeliste, fiindca, la alegerile din 2020, conducerea USR nu a mai repetat schema cu deschiderea, ba a procedat taman pe dos, dându-i afara si pe cei pe care-i adusese anterior. Explicatia e banala si jenanta. Pozitiile liderilor erau puse în pericol de noii veniti si ce rost are sa salvezi România daca nu mai esti tu la ciolan? Încalcându-si principiile anuntate cu emfaza, useristii au preferat sa umple listele electorale cu tot felul de tiriplici „salvatori”, ferm convinsi ca electoratul nu va baga de seama smecheria de doi lei. Dar alegatorii, mai destepti decât politicienii, au observat si denuntat înselaciunea.
Asa se face ca mandatul 2020-2024 a debutat sub auspicii nefavorabile, USR propunând la guvernare, alaturi de PNL, o echipa alcatuita din indivizi închistati, dar mândri nevoie mare ca au ajuns în top. Ascensiunea nu le-a folosit la nimic, deoarece au capotat lamentabil si rapid, dupa doar câteva luni. Nu detineau solutii, dar aveau tupeu. Lipsa de experienta s-a vazut si în negocierile ulterioare, când au cazut caraghios în capcanele simplute întinse de Iohannis. Si în teritoriu USR s-a facut de râs, tiriplicii dându-si cu stângul în dreptul si aratând alegatorilor cât de repede îsi pot însusi metehnele condamnate la altii. Prabusirea USR din sondaje a reprezentat o consecinta fireasca a acestei grobiene luari peste picior a electoratului.
La final, din nou despre contextul social dramatic, dar prielnic pentru o înviere. Nu peste mult timp, vor iesi la iveala primele date ale recensamântului din anul 2022. Putini au remarcat îngrijorarea reala a unor primari ce nu mai pot ascunde catastrofa social-demografica din România. Milioane de români au emigrat si si-au facut un rost în alta parte, sute de comune au disparut ori s-au împutinat pâna la dimensiuni ridicole, majoritatea marilor orase poseda o alta populatie decât cea care le-a permis sa emita pretentii la finantari europene considerabile. În acelasi timp, cu cât numarul românilor a scazut cu atât numarul trântorilor din administratie a crescut.
Reforma administrativ-teritoriala devine fatalmente obligatorie. La fel, reforma electorala. Si, pe urma, toate celelalte reforme. Fara ele, România se va prabusi sub greutatea unui aparat administrativ obez si ineficient, dar si din pricina unei clase politice corupte si iresponsabile. Însa, în mod bizar, dupa ce a taxat actuala putere drept un mix între socialism si dictatura militara, Drula nu a exclus o eventuala revenire a USR la guvernare alaturi de Iohannis si PNL. Nu am priceput deloc motivul întoarcerii.
De mâine dimineata, la ceas de desteptare, vine cu adevarat timpul reformelor. Dar daca Drula si ai lui ne vor vorbi din nou despre salvarea României fara ca propriul partid sa purceada fara întârziere la o reforma interna, atunci al treilea mandat (2024 – 2028) al USR va fi si ultimul pe scena politica.
Daca va mai fi un al treilea mandat.
Catalin ONOFREI