Jumatate dintre afacerile pornite în anul 2019 prin “Diaspora Start Up” s-au închis. Dintre cei ramasi, multi abia rasufla, iar foarte putini vor rezista înca trei ani. Dintre toate proiectele finantate, unul are succes pâna acum. Bogdan Termure a început cu 3 angajati si are acum 180. Pâna la sfârsitul anului crede ca ar putea avea 350-400. Oamenii lui sunt cei din spatele marilor platforme de livrari la domiciliu. E partenerul principal pentru Glovo, dar si cei de la Tazz, Takeaway sau Bolt apeleaza la el
Dornici sa-si urmeze visul românesc, varianta adaptata a “visului american”, 29 de români împrastiati prin lume s-au întors în 2019 acasa si au semnat contracte de subventie pe bani europeni. Participantii la proiectul “Diaspora Start Up” urmau sa primeasca o finantare de pâna la 40.000 de euro pentru a deschide un business prin care sa creeze locuri de munca. Trei ani si o pandemie mai târziu, doar jumatate din visurile noilor anpretrenori înca mai continua. Si înca si mai putine sunt cele care au sanse sa reziste si pe termen lung. Ajutata si de COVID-19, una dintre afacerile începute atunci s-a desprins lejer de restul plutonului si pedaleaza pe biciclete electrice spre succes: HiO, o firma ieseana de curierat. Începuta în 2019 cu trei angajati, firma are acum peste 180 de oameni, si vrea sa-si dubleze numarul pâna la sfârsitul anului. Specialistii o vad deja ca pe viitorul lider national în livrari la domiciliu. Cine este Bogdan Termure, fondatorul HiO, si cum a pus el pe picioare mitul nasterii usoare a unei afaceri cu bani care nu trebuie returnati.
“M-am întors cu familia în tara de cinci ani, dar parca a trecut deja o viata. În fiecare zi trebuie sa te pregatesti de bungee jumping si nu stii daca tine coarda sau nu. Ne lipseste putin viata din Marea Britanie, stabilitatea pe care nu o ai aici, unde nu stii ce urmeaza sa ti se întâmple. În România e cam asa: dimineata esti bogat, la prânz esti falimentar si pâna seara poate te redresezi. Si a doua zi o iei de la capat”. Cam asa rezuma ieseanul Bogdan Termure succesul sau si viata aici.
Cum a început povestea de succes
Pe 15 martie 2019, reprezentantii a 30 de firme nou înfiintate au fost invitati la semnarea contractelor de subventie cu EURONEST Iasi, administratorul schemei de antreprenoriat al proiectului “Diaspora Start Up”, cofinantat prin Programul Operational Capital Uman (POCU). Cu totii erau români din diaspora, iar scopul proiectului era sa îi aduca acasa si sa îi ajute sa devina antreprenori, care sa creeze locuri de munca. Printre ei se afla si Bogdan Termure. Are 35 de ani, doi copii, o sotie si un model de business cu care s-a întors în cap din Marea Britanie, dupa o sedere de aproape 10 ani: o firma de curierat, care ajuta cu livratori marile platforme de livrare a mâncarii din Iasi. În urma cu cinci ani, cu doi copii mici, care urmau sa fie înscrisi la scoala si la gradinita, Bogdan si sotia lui erau în fata unei decizii care urma sa le schimbe viata: aleg învatamântul din Marea Britanie, sau pe cel din România? Bogdan a vazut ca pe un semn oportunitatea de a-si dezvolta în România un business cu ajutorul banilor europeni. S-a decis rapid: si-au facut bagajele si s-au întors în Iasi.
La începerea proiectului, planul sau de afaceri nu se înscria neaparat în linia businessurilor cu potential de succes. “Când am venit aici, încercam sa-i educ pe oameni, sa înteleaga ce facem noi. Practic, noi suntem partea nevazuta a platformelor, tot ce înseamna oameni din spatele platformelor, noi îi oferim. Platformele nu au angajati, dar se folosesc de firme ca si noi ca sa le aduca mâna de lucru, sa le aduca livratori. În Marea Britanie livram deja cu cîteva sute de curieri pe biciclete. Eram partener, practic, la una dintre cele mai mari flote de livrari, cu 30.000 de livratori, ceva în genul asta. Si aveam franciza într-o zona de vreo trei milioane de locuitori. Acolo am învatat sa fac businessul asta, am învatat sa mut comenzi, si m-am gândit ca, daca tot am prins partea asta cu Reconnect Diaspora, hai sa vedem ce se întâmpla. În acelasi timp, faceam si la restaurante livrarea, mergeam si le explicam ca pot sa vin eu sa iau comanda, cu o geanta, cu livratorul meu: o iau si o duc. În 2017, când explicam lucrurile astea în România, se uitau asa, ciudat, la mine. Toata lumea era obisnuita sa aiba livratorii lor, nu sa vina câte unul sa le ia mâncarea”, povesteste Bogdan.
Bete-n roate
Ce nu stiau cei mai multi dintre viitorii antreprenori veniti din sapte zari, în momentul semnarii contractelor, era volumul imens de documente la care se angajau, pentru urmatorul an. O conditie preexistenta în societatea româneasca, pe care o pierdusera din vedere aproape toti cei care urmau sa debuteze în afaceri cu ajutorul banilor europeni. Doar unul din cei 30 fericiti câstigatori ai finantarilor din proiectul “Diaspora Start Up” a refuzat parteneriatul cu finantatorul si, chiar în ziua semnarii contractelor, a spus ca sunt prea multe conditii de respectat si prefera sa-si gaseasca singur finantarea. Adunati de prin lume, de prin Danemarca, Olanda, Italia, Canada, Rep. Moldova, Marea Britanie, dupa ani de sedere si acomodare într-o alta lume, aveau sa constate ca se întorc, de fapt, în timp. Ca tot ce înseamna administratie publica este echivalentul a saptamâni pierdute în cautare de informatii, drumuri nesfârsite la autoritati, ciocniri cu functionari plictisiti si incompetenti, legislatie greoaie, hotarâri de Consiliu Local absurde, la care se adaugau raportari lunare masive de trimis catre partenerul din proiect, Euronest.
În acea zi, 29 de persoane si-au asumat toate aceste riscuri. Urmau sa primeasca o finantare de pâna la 40.000 de euro, în functie de proiectele depuse: 75- din bani într-o prima transa, din care puteau face deja investitiile prevazute în planurile de afaceri, se puteau plati salarii, chirii, etc. Ceilalti 25- urmau sa le fie virati doar daca, în mai putin de un an de la semnarea contractelor, realizau venituri de minimum 30- din banii primiti în prima transa. Împartit în doua etape – una de implementare a planului de afaceri si alta de sustenabilitate – proiectul mai prevedea ca semnatarii contractelor de subventie se obliga sa asigure functionarea afacerii nou înfiintate cel putin un an – pe perioada implementarii – plus înca 6 luni – în perioada de sustenabilitate, timp în care nou-formatii antreprenori erau obligati sa mentina locurile de munca pe care s-au angajat sa le creeze, prin planul de afaceri.
La Iasi, de 30 de ori mai complicat
„Ce era de simplu în Marea Britanie, aici e de 30 de ori mai complicat. Si oricine încearca sa-ti puna bete-n roate; asta cred ca a fost cel mai mare soc. Când am venit, am luat toate firmele care încercau sa faca ce facem noi si le-am zis: «Haideti sa ne grupam, pentru ca noi suntem organizati si avem sistemele puse la punct, altfel nu am reusi sa ne descurcam». Nu au vrut. E greu sa ai atâtea milioane de hârtii si sa stii sa le organizezi si sa faci totul corect. Noi am încercat sa-i convingem sa aducem împreuna cât mai multe persoane care livreaza, sau flote, sa fie la dispozitia oricui, atunci când are nevoie doar sa deschida aplicatia. Uite, un restaurant, de exemplu: are doar doi livratori, si nu face fata. Deschide aplicatia si îi vine un livrator si gata, toata lumea are de câstigat”, spune Bogdan Termure.
În fata refuzului firmelor concurente de a colabora, Bogdan si-a regrupat eforturile. A participat la un accelerator de business al BCR, a reusit sa îl atraga în boardul firmei pe Marius Ghenea, unul dintre juratii de la Arena Leilor, partener în cadrul fondului de investitii Venture Capital Catalyst Romania (3TS Capital Partners), antreprenor în serie si business-angel cu investitii de succes în Europa de Est. “Ceea ce am apreciat, printre altele, la proiectul HiO este ca aduce multa experienta utila din Europa de Vest pe aceasta verticala de business. Bogdan, fondatorul, este unul dintre multii „RePatriot” care au decis, dupa experiente în vestul Europei, în cazul lui în Anglia, sa se întoarca în România si sa înceapa o activitate antreprenoriala. E un lucru pe care încerc sa îl sustin atunci când am ocazia, fiind de altfel implicat si în alte activitati ale RePatriot, organizatia care sustine revenirea acasa a românilor din diaspora. În plus, faptul ca au demonstrat deja succes în Iasi, o piata mare si competitiva, si în alte orase din Moldova, mi-a dat încredere ca, având si un pic de ajutor, Bogdan poate duce acest business la nivel national si poate sa îl transforme, dintr-un model traditional de last-mile delivery, într-o platforma de tehnologie, expertiza mea fiind mai ales în tehnologie/IT”, a explicat pentru Ziarul de Iasi Marius Ghenea.
Un nou proiect UE
Acum, fondatorul HiO Delivery aplica pentru o finantare de jumatate de milion de euro, tot din fonduri europene. “…Si de aici, the sky is the limit”, spune Bogdan, care admite ca finantarea primita prin Diaspora Start Up l-a ajutat. “Ne-a ajutat foarte mult, mai ales startul. Noi am luat foarte multe biciclete electrice, aici a ajutat mult. Si ne-a ajutat sa dam la oameni echipamente, ca sa poata sa lucreze si, în plus, sa te sustii pentru prima parte. O mare parte din bani de acolo au fost. Dar, având deodata foarte multi angajati, pentru ca la noi prima plata a fost în iunie (n.r. – desi contractul de subventie s-a semnat în martie 2019, prima transa de bani a fost acordata beneficiarilor abia trei luni mai târziu, ceea ce a si dus la scurtarea termenului de implementare a planurilor de afaceri), iar noi în septembrie-octombrie deja aveam 40 sau 70 de angajati, ceva de genul asta. Adica era o nebunie”. În ianuarie-februarie 2020, cu câteva exceptii, noii antreprenori au reusit sa primeasca si cea de-a doua transa de finantare. Mai aveau obligatia de a mentine locurile de munca create (norma întreaga) jumatate de an.
Accidentari pe traseul COVID-19
Martie – aprilie 2020: venea pandemia de COVID-19, care a paralizat mapamondul. În proiectul “Diaspora Start Up”, multe dintre firme, confruntate cu criza de pe piata imobiliara, s-au vazut obligate sa ia în chirie spatii de lucru la preturi foarte mari. Infuzia de capital european din lunile precedente a facut ca pretul pe metru patrat sa creasca foarte mult. A fost momentul în care cu totii au încercat sa invoce clauza de forta majora, ca sa evite sau sa amâne plata chiriilor în perioadele de lockdown. Multe dintre businessurile înfiintate prin Diaspora Start Up erau din cele esentiale – gradinite sau locuri de joaca pentru copii, cursuri de IT pentru copii, un cabinet de stomatologie, un food-track, o cofetarie, doua restaurante cu mâncare pentru sportivi, sala de sport, salon de înfrumusetare, magazin cu rochii de petrecere, etc.
Pe lânga incertitudinea generala, vestile erau cât se poate de proaste:
– proprietarii spatiilor închiriate erau insensibili la situatia generala si cereau în continuare plata, de cele mai multe ori integrala, a chiriilor, în conditiile în care nimeni nu avea nici cea mai vaga idee când vor putea fi demarate sau reluate activitatile.
– la sfatul unor consilieri platiti sa scrie planuri de afaceri, unii dintre antreprenori se angajasera sa creeze câte 7 locuri de munca si epuizasera o mare parte din bani platind statului impozite uriase, aproape pentru nimic.
– planurile de afaceri nu puteau fi schimbate, astfel încât sa se adapteze la noile conditii, întrucât nu ar mai fi corespuns contractului de finantare încheiat cu EURONEST.
Pandemia a rasturnat însa ierarhiile, iar HiO, businessul lui Bogdan Termure, pornit cu trei oameni, a fost favorizat de întorsatura. „În pandemie businessul nostru a explodat, confirma fondatorul HiO. Nu existau platforme, si am facut noi o platforma, se numea Foods, si dupa ce am ajuns la vreo 150 de comenzi pe zi, cei de la Food Panda ne-au întrebat daca nu putem sa îi ajutam pe ei sa creasca, pentru ca ei veneau cu echipa noua, nu aveau livrari atât de multe, dar voiau sa investeasca foarte mult în promovare. Aveam de ales: ori continuam noi, asa cum putem, dar exista riscul sa ne îngroape foarte repede, pentru ca ei au bugete de promovare de milioane de euro. Si am ales sa mergem cu ei”.
Un fel de Uber pentru livrari
Anul 2021 a fost unul de frustrari si incertitudine pentru antreprenorii Diaspora Start Up. Food-trackul cu mâncare nu reuseste sa obtina o autorizatie de la Primarie pentru un amplasament, restaurantele, cofetaria si locurile de joaca s-au închis, creatorii de aplicatii mobile se confrunta si ei cu provocari, într-o perioada în care online-ul a explodat, rochiile se vând mai putin. Însa firma de livrari a lui Bogdan Termure se dezvolta. La sfârsitul anului 2021, businessul lui numara peste 180 de angajati. Iar în decembrie a lansat si o aplicatie de mobil – HiO – un fel de Uber pentru livrari. Si comenzi au aparut repede, de exemplu de la cei care prefera sa îsi trimita documentele catre contabil cu ajutorul unui curier, decât sa piarda timp personal în trafic. Marius Ghenea crede chiar ca, pe termen mediu, HiO are sanse sa devina lider pe segmentul sau: “Cred ca HiO poate deveni platforma tehnologica «uberizata» de livrari numarul unu în Romania, în urmatorii 3-5 ani, desigur numai cu o activitate sustinuta a echipei, cu investitii noi aduse în firma si cu putina sansa, asa cum are nevoie, pâna la urma, orice afacere”.
Pentru 2022, obiectivul este o crestere care sa-i permita sa dubleze numarul de angajati, spune Termure: „În prezent, suntem cei mai mari pe Food Panda, suntem partenerul principal pentru Glovo si acum suntem chemati si de cei de la Tazz, de la Takeaway, Bolt, adica pe toti îi servim. Acum se întâmpla o mare mutare: Glovo a cumparat Food Panda, si acum suntem cei mai mari pe Glovo. E o mare mutare. Bine, genti, echipamente oricum aveau, dar trebuie sa avem grija ca toti angajatii sa înteleaga transformarea. Acum avem 180 de angajati, plus aproape 100 de parteneriate cu PFA-uri si SRL-uri. Si estimam ca pâna la finalul anului sa ajungem la 350-400 de angajati. Va dati seama ce înseamna numai impozitele pe salarii? Înnebunim”.
Din cauza birocratiei, n-ar mai face-o înca o data
Cu toate acestea, privind retrospectiv, fondatorul HiO nu s-ar mai încumeta sa o ia de la început cu finantarea prin Diaspora Start Up. “Eu am avut un mare soc când m-am întors, cu acte si tot felul de hârtii, am crezut ca înnebunesc , la un moment dat, dupa ce m-au pus sa semnez atâtea hârtii. Am noroc ca ma ajuta sotia si doamna contabila. Le-am facut stampila cu semnatura mea si le-am zis: nu ma mai bagati în treaba asta cu actele si birocratia, ca o iau razna. Mi se pare prea mult. Extrem, extrem de mult. Daca ar fi sa încep din nou, asta-i lucrul care m-ar face sa nu mai încep deloc, birocratia. Acuma suntem în discutii, aplicam direct la Uniunea Europeana si este de zece ori mai usor. Eu eram obisnuit în Marea Britanie sa lucrez cu un caietel, totul era asa, în stânga cât încasai, pe dreapta cât plateai, si atâta tot. Si ce vedeti aici (n.r: câteva dulapuri pline cu dosare) e doar pe ultimele 2-3 luni. Acum avem o problema logistica: unde sa tinem atâtea hârtii”, spune Bogdan. Are însa antreprenoriatul în sânge si, acolo unde vede o problema, vede în acelasi timp si o oportunitate. Asa încât acum se gândeste ca pe viitor sa extinda businessul cu un depozit logistic, unde firmele sa îsi poata depozita documentele si, în acelasi timp, pe partea de transport, sa îsi ajute clienti cu transmiterea documentele dintr-un loc în altul, la cerere. Sau, cum zice Bogdan, ce vrea sa faca e un fel de “mini Amazon”.
Doar jumatate au reusit
Potrivit EURONEST Iasi, în prezent mai functioneaza în jur de 50- dintre businessurile finantate prin Diaspora Start Up. Însa, dintre acestea, se numara pe degete afacerile care spera sa reziste si pe termen de 3-5 ani. Unii dintre cei care au renuntat la ideea de business regreta reîntoarcerea în tara. Banii cheltuiti în afacerile esuate si pandemia i-au facut captivi în viata pe care o parasisera initial. O parte s-au întors la vechile meserii, altii mai spera sa poata da un restart afacerilor. Însa firma care a tras în pandemie lozul câstigator, si merge ca pe roate, ramâne cea de curierat, HiO. Veti mai auzi de ea…