Pentru multi conducatori auto, intrarea pe unele drumuri de acces a devenit proba de îndemânare. Nu doar fundaturile la care au acces mai multe proprietati se afla în aceasta situatie, dar si strazi din municipiul Iasi si mai multe segmente de drum judetean
O neîntelegere a câtorva vecini care locuiesc pe o strada din Holboca ne-a atras atentia asupra unei situatii care se regaseste peste tot într-un fel sau altul: latimea drumului de acces la proprietate. Maricel Butnaru, care locuieste în capatul strazii Oborului, cale de acces închisa la un capat, ne-a spus ca administratia comunei a eliberat autorizatii de construire pentru ultimele imobile fara sa tina cont de normativele în vigoare. Altfel spus, strada nu depaseste patru metri dintr-un gard în altul, latime afectata si mai mult de stâlpii retelelor electrice aflati în afara curtilor.
Faptul ca straduta este îngusta face ca masinile mari sa nu aiba acces aici – e vorba de cele de interventie, de salubritate etc. În plus, unele case nu au loc în curte pentru autoturisme, care ramân parcate lânga gard.
ISU si cu ISC nu salveaza strazile
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta mentioneaza în raspunsul la o solicitare a lui Maricel Butnaru ca imobilele construite pe strada Oborului „nu se încadreaza în prevederile HG nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu”.
La rândul sau, Inspectoratul de Stat în Constructii i-a raspuns lui Maricel Butnaru ca „autoritatea publica locala are obligatia de a impune respectarea cu strictete a reglementarilor de urbanism în vigoare si, drept urmare, a solicitat proprietarilor din zona construirea împrejmuirilor numai în baza autorizatiei de construire eliberata în conditiile legii, iar cele construite sa fie relocate pentru a se asigura latimea minima a drumului, de 7,00 m”. Asta îi raspundea ISC sateanului cu patru ani în urma. Astazi, strada Oborului e la fel de îngusta.
Primarul Neculai Pamfil, în functie din septembrie 2020, ne-a vorbit despre „greaua mostenire” lasata de predecesorul sau. Dar edilul a invocat si neîntelegerile dintre vecini.
Ce prevad regulile de urbanism
Potrivit HG nr. 525/1996, care aproba Regulamentul General de Urbanism, „pentru locuinte unifamiliale cu acces si lot propriu se vor asigura accese carosabile pentru locatari, acces carosabil pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor”. Documentul precizeaza ca, în interiorul zonelor parcelate, aleile (semi)carosabile cu o lungime de maximum 25 m vor avea o latime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevazute supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de întoarcere.
Daca parcelarea e pe doua rânduri, „accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locala (fundaturi): cele cu o lungime de 30 m – o singura banda de 3,5 m latime; cele cu o lungime de maximum 100 m – minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel putin pe o latura si supralargiri pentru manevre de întoarcere la capat”.
Regula urbanismului iesean: nicio regula
Din nefericire, aceste reguli nu sunt respectate întotdeauna, iar la redactie ne-au fost semnalate inclusiv situatii în care proprietarii sunt nevoiti sa plimbe tomberoanele de gunoi zeci de metri pâna la capetele unor asemenea stradute, pentru ca masina de salubritate nu are cum sa intre acolo.
Situatii similare se regasesc inclusiv în municipiul Iasi, unde administratia nu a întreprins nimic pentru confortul locuitorilor care, pe fondul unor strazi mai bune si a cresterii nivelului de trai, si-au cumparat autoturisme. Drept urmare, a fost aplicata cea mai ieftina solutie: restrictii de circulatie, respectiv sensuri unice pe tot mai multe strazi. Chiar si asa, soferii masinilor Salubris trebuie sa fie experti ca sa intre pe aceste drumuri înguste, iar cei de autobuz sa fie cu bagare de seama când intra în Pasajul „Mihai Eminescu” sau când merg pe strada Pacurari între Fundatie si Scoala „Petru Poni”.
Dar situatia se regaseste si la o categorie superioara. Unul dintre drumurile judetene incluse în Strategia de modernizare a infrastructurii rutiere aprobata anul trecut de Consiliul Judetean abia are în unele locuri 4 metri latime. Este vorba de DJ 248D care urca din Bârnova (Pietrarie) spre DN 24 prin platoul Repedea. O parte refacuta a acestui drum, care coboara din Paun în Tomesti, are doar o banda, adica 3,5 metri latime. Si în acest caz, prima solutie este stabilirea unui sens pe portiunea existenta si identificarea unui alt traseu pentru celalalt sens. Este propunerea directorului Directiei Judetene de Administrare a Drumurilor si Podurilor, Ovidiu Ciucan, de remediere a unui haos care s-a acumulat în zeci de ani de administrare haotica a localitatilor.
Daca, la Holboca, largirea strazii Oborului poate fi stabilita în instanta, în municipiul Iasi sau pe unele segmente de drum judetean ar putea fi prea târziu pentru asta.