Publicitate

Suntem în pragul unei crize economice, sunt de parere liderii din mediul de afaceri din România. Însa criza naste oportunitati, iar oamenii de afaceri agili au sanse nu doar sa supravietuiasca, ci sa ocupe pozitii de top, daca stiu ca ia la timp cele mai potrivite masuri. Care sunt aceste masuri si cum vad membrii Romanian Business Leaders (RBL) pozitia Iasului în acest moment, din punct de vedere economic, au fost câteva dintre subiectele discutate la Conferinta regionala a RBL de la Iasi.
Fundatia Romanian Business Leaders a devenit o forta în antreprenoriatul din România, sustine presedintele organizatiei, Marius Stefan (FOTO JOS), care este si CEO al companiei Autonom: „A pornit acum zece ani de la o mâna de oameni care au vrut sa schimbe ceva în jurul lor si si-au ales trei directii: antreprenoriat, buna guvernare si educatie. Si pentru ca proiectele care au aparut din emulatia asta, din energiile puse la un loc, au început sa aiba succes, din ce în ce mai multi antreprenori s-au alaturat. Acum suntem de aproape 500 de antreprenori si au aparut filialele. Suntem prezenti astazi la conferinta regionala RBL Iasi, unde vrem sa vedem ce fel de schimbari putem aduce în jurul nostru”.

Referindu-se la membrii comunitatii Romania Business Leaders pe care i-a descris ca „antreprenori de top la nivel national, oameni care si-au validat valoarea antreprenoriala, dar as spune si umana, de-a lungul unor ani, sunt lideri de piata în domeniile lor de activitate, care vin aici cu mare bucurie sa împartaseasca succesul lor, ce i-a dus la succes, sa ne inspire si pe noi si sa învatam de la cei mai buni cum sa devenim cât mai multi cei mai buni”, Dan Berinde, liderul Filialei RBL Iasi, a subliniat: „Nu suntem construiti sa ne plângem. Suntem construiti sa sugeram ceea ce ar putea sa ajute dezvoltarea României. A sta în asteptare, în plângere, în bocete, nu o sa ajute pe nimeni niciodata. Suntem învatati sa facem lucruri, sa construim lucruri”

Poate asa se explica de ce discutiile nu au fost purtate pe note pesimiste, pe parcursul sectiunii “Finante si fiscalitate. Momentul prezent si viitor”, desi descrierea situatiei economice actuale a României facuta de invitatii la dezbatere a reliefat un context economic dificil.

“Suntem într-un mediu economic provocator, ca sa nu zic mai urât. Înca avem sechele pandemice, sechele într-o criza energetica, avem peste 700 de zile de razboi în partea estica a tarii si stim cu totii cum a afectat partea de export, import, blocaje si restul, mai nou, peste 50 de zile de conflict în zona Israel, Gaza, Palestina, economia Germaniei nu e în cea mai buna forma – Germania, care, cumva, este un partener al nostru consacrat, dar acum are asa o usoara perioada de odihna sau e obosita si, pe lânga conflictele adunate pe care le discutam, noi mai avem un razboi surd, un razboi al inflatiei.

Un razboi surd, pentru ca sterge valoare din conturile persoanelor fizice si a firmelor fara sa poti sa faci nimic. Avem dezechilibre bugetare si fiscale. 2024, imediat, într-o luna si ceva, imediat – e an electoral. Si nu orice fel. E ca o furtuna perfecta. Avem alegeri locale, avem alegeri parlamentare, europarlamentare si prezidentiale. Cu toata povestea asta, vrem sa fim optimisti pentru ca si tot mediul de afaceri si guvernantii vor sa transmita o idee de optimist si de buna stare. Cum facem asta?”, a lansat dezbaterea moderatorul, Cornel Scripca, senior director Raiffeisen Bank Iasi.

Traim, într-adevar, într-un mediu economic advers si plin de incertitudini, a confirmat si prof. univ. dr. Bogdan Capraru, de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din Iasi: “Avem o inflatie, as zice, persistenta, dar este si întretinuta. Iar aceasta ne afecteaza, afecteaza mediul de business, în special, pe latura de cost. Inflatia afecteaza puterea de cumparare. Avem rate ale dobânzilor ridicate, si vor fi ridicate pe o perioada mai lunga de timp, iar asta afecteaza finantarea firmelor si, în final, profitabilitatea pentru ca, stim, randamentul trebuie sa fie peste aceste rate ale dobânzilor”.

Prof. univ. dr. Bogdan Capraru – FEEA (stânga) si Vasile Asandei, director general Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Est (dreapta)

În acelasi timp, au tinut sa precizeze vorbitorii, economia României a suportat suficient de bine socurile externe, de natura financiara, de natura monetara, fata de celelalte tari în regiune. “Dobânzile sunt stabilizate, putem avea o predictibilitate, dar sunt la un nivel suficient de ridicat. Deci sunt foarte sus. Daca ne uitam în sistemul bancar în sine, am avut o încetinire a creditarii. Cea mai mare încetinire, undeva, spre un +1,7- – 3,5-. Avantajul a fost ca segmentul de constructie a fost pe plus,

serviciile au fost tot pe plus, dar în scadere, fata de plusurile de perioada anterioara. Iar partea de constructie a avut, iarasi, o abordare divergenta. Adica, pe investitii mari de infrastructura,

am avut un plus de 34-, dar pe partea de retentie am avut scadere. Asta, iarasi, pentru ca nu exista cererea de partea populatiei, care nu se ne poate împrumuta sau care are acel sentiment al consumatorului de a nu se împrumuta astazi”, a completat Cornel Scripca, directorul Raiffeisen Bank Iasi.

Ce e de facut? “În primul rând, nu cheltuim, ci investim”, a spus hotarât Dragos Rosca, CEO al Delta Asset Invest, care a continuat: „Cum vad lucrurile acum? Într-o usoara scadere în businessul general în România. Primele semnale au venit undeva la începutul anului trecut, principal dinspre companiile multinationale, unde am constatat ca au început sa ia masuri de restrictionare a angajarilor, unii dintre ei chiar sa faca disponibilizari. Dupa care, undeva de anul asta am început sa vedem chiar în mediul local românesc. Noi suntem asa un pic mai euforici, asa am fost si în criza precedenta, când lucrurile erau destul de clare ca semnale în 2008. Noi spuneam în începutul anului 2009 ca pe noi nu ne va lovi criza. Si ne-a lovit exact în trei luni, de ne-a rupt. Trebuie sa vedem lucrurile astea, pentru ca semnalele sunt în piata”.

“Cash-ul va deveni din ce în ce mai important pentru companii”

Iar semnalele pe care le-a enumerat specialistul în investitii se remarca prin faptul ca “deja cash-ul în economie se misca din ce în ce mai greu, din ce în ce mai multe companii au dificultati la încasari, termenele de plate s-au lungit, statul nu mai ramburseaza TVA la termenele la care normal ar fi trebuit sa le ramburseze, concediile medicale stim ca sunt neplatite, nerambursate la companii, de mai bine de un an, un an si ceva. Deja s-au acumulat solduri. Asta arata ca nici statul nu are resursele sa-si plateasca datoriile fata de mediul privat. Toate astea, de fapt, duc la concluzia ca cash-ul va deveni din cele ce mai importante pentru companii în perioada urmatoare”.

Însa, mai sustine Rosca, antreprenorii care “înteleg un pic de finante, au sanse mai mici sa dea faliment. Uitati-va cu totii la situatia de cash din firma, uitati-va la cum merg încasarile, uitati-va în ce proiecte intrati si încercati sa nu intrati în acele proiecte care nu sunt esentiale. Puteti sa le mai amânati. Foarte multe companii, în ultimii cinci ani, au cautat sa intre în toate oportunitatile care s-au ivit si au acumulat bagaje, proiecte începute, aflate în diverse etape. Sfatul meu este sa va faceti curatenie urgent, pentru ca orice resursa de cash care este drenata din firme în urmatoarele luni si ani pe proiecte care nu produc rezultate imediate nu vor face decât sa slabeasca organismul. Încercati sa fiti foarte flexibili ca organizatii”.

Angajarea de servicii externalizate, solutie pentru momente de criza

Un alt sfat oferit de CEO-ul Delta Asset Invest catre antreprenori este sa apeleze la serviciile de outsourcing: “Din punctul asta de vedere, companiile românesti tind sa faca intern cam tot ce pot sa faca intern. la maxim. Chiar citeam zilele trecute un studiu facut pe companiile de tehnologie din Statele Unite, în care practic cei care decid ca dau afara personal nu înseamna ca dau afara ca n-ar avea nevoie, dar îi dau afara si subcontracteaza activitatile respective cu altii, pe principiul ca daca situatia economica se va înrautati si mai rau, e mai usor sa negocieze un contract cu un tert decât sa renunte la oamenii din propria organizatie în moment de criza. Deci, folosim flexibilitatea”.

Domeniile IT, automotive, dar si retail-ul fost domeniile care si-au micsorat numarul de angajati în acest an, i-a informat în continuare Dragos Rosca pe participanti, dupa care a concluzionat, referindu-se la modul în care a fost afectata economia României în acest an: „Pe de o parte, scaderea cererii pe anumite sectoare, pe de alta parte, cresterea accelerata a automatizarii care începe sa-si faca efectul în multe industrii. Si în România, bineînteles, as spune ca automatizarea o regasim mai putin, comparativ cu alte piete. Dar în ceea ce priveste partea de scaderea cererii, începe sa se manifeste. Pentru ca unele companii românesti depindeau de piete de export care astazi nu performeaza sau de industrii care astazi nu performeaza. Si atunci, în situatiile astea, indirect, suferim si noi”.

A fost momentul în care a urmat un alt sfat: “Trebuie sa va gânditi la ce alternative de finantare veti gasi pentru proiecte. Vestea buna este ca în România începe sa se dezvolte un ecosistem important de fonduri de equity, pe diverse segmente. Care propun nu doar finantare, ci un parteneriat. Si vor avea acces la aceste fonduri cei care sunt dispusi sa asculte ce au de zis partenerii”.

„Never waste a good crisis”

La rândul sau, Andrei Gemeneanu, co-founder & Managing Partner Morphosis Capital, s-a referit la mentalitatea antreprenorilor pe timp de criza: “Un mindset bun în perioada actuala este ceea ce, de exemplu, noi la Morphosis numim â nu irosi niciodata o criza buna.

Din perspectiva investitorului de private equity este fundamental sa gasim oportunitati, indiferent de momentul în care ne aflam. Deci, într-un private equity cu capital institutional, cum suntem noi, pe nimeni nu intereseaza ca dobânda e sus sau e jos, ca inflatia e mare sau e mica, ca e stabilitate sau volatilitate, ca vântul bate din stânga sau din dreapta, job-ul nostru este sa gasim oportunitati de investitii si sa cream randamente superioare”.

În perioada 2000 – 2022, fondurile de investitii la nivel global au realizat un randament anual net de 13- de investitie., a argumentat Andrei Gemeneanu, “dar fondurile de investitii ridicate în 2009 si 2010 au realizat un randament mediu net anual de 23-, deci cu 10 puncte procentuale peste media perioada de 20 de ani. Acum, din perspectiva antreprenorului, cred ca tot acesta e mindset-ul corect. , pentru ca exista o gramada de cercetare care arata ca perioadele de turbulenta economica polarizeaza pietele. Deci cumva cei care erau în mijlocul pietei dispar si fie merg în vârful pietei si devin market leader, fie merg în josul pietei si pâna la urma devin sunt eliminati, ca sa spun asa. Si e o perioada în care companiile care au un avantaj competitiv de business, care au un model de business, care au flexibilitate, care au management, care au ambitie, care au deschidere, sa accelereze, e un moment potrivit sa investeasca singuri sau în parteneriat, împreuna cu o banca, împreuna cu un fond de investitii, cu ce-ar fi. Dar cred ca e un moment foarte bun pentru a cauta dezvoltare exact în aceste momente tulburi”.

În piata sunt multi bani europeni, s-a afirmat pe parcursul discutiilor însa, sustine Vasile Asandei, directorul general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est, “Acele miliarde sunt o realitate, dar sunt deocamdata o realitate virtuala. Pentru a transforma acei bani în proiecte de impact, cu impact si proiecte de succes, este nevoie de foarte multa stiinta si preocupare. Avem aceasta oportunitate, si vad ca toata lumea spune ca sansa în România sta în valorificarea banilor europene, dar eu am si o temere: ca nu o sa reusim sa folosim acesti bani europeni, mai întâi ca s-ar putea sa nu-i putem obtine pe toti, pentru ca banii europeni nu vin oricum, ci vin cu niste reguli la pachet si prima problema este ca nu prea acceptam acele reguli. Si, doi, este important ca banii europeni sa fie bine folositi, trebuie sa se regaseasca în acele proiecte cu impact, cu rezultat”.

Cum s-ar putea folosi bine banii europeni? “Din pacate, va spune un om din interiorul sistemului, sunt prea multe situatii în care nu facem ce trebuie si cu acesti bani. Pentru ca toate lucrurile astea sa functioneze, este foarte mare nevoie ca cele doua lumi, lumea privata, lumea oamenilor care produc bunuri si servicii asa cum puneam la început, si lumea planificarii, programarii, lumea celor care fac ca toate aceste mecanisme sa functioneze sa fie mai apropiate, sa lucreze împreuna. (…) În aceasta perioada de finantare, regiunea de nord-est are, spre exemplu, un program total de 1,75 miliarde de euro pentru diverse prioritati, dintre care cel putin 500 de milioane se adreseaza direct mediului privat. (…) Finantarile europene sunt evident foarte bune si utile. Cu conditia sa învatam sa facem bani. Este încurajator pentru mine sa vad oamenii din zona de business fac proiecte si nu apeleaza la consultanti. Dar, din pacate, exista si o alta tendinta destul de accentuata. Consultantii au învatat sa vâneze foarte bine orice scriem noi în ghid si chiar am avut o experienta de acest gen în sistem în lunile anterioare.

S-au deschis niste apeluri la regiunea de Nord-Vest si în cinci minute s-a depasit deja bugetul. Pentru ca toata lumea statea cu proiectele scrise exact acolo unde trebuia sa obtina puncte. Ori nu asta este obiectivul finantarii europene. Este un principiu care se cheama aditionalitate. Finantarea nerambursabila trebuie sa vina sa ajute pe cineva care oricum face un efort. Mai importante decât banii sunt ideea si stiinta de a face lucrurile bine si dorinta de a învata sa faci bani, nu sa primesti bani”.

Cum se fac banii si cum se pot pierde în criza a reprezentat doar o sectiune din discutiile din cadrul Conferintei RBL de la Iasi. “Am început ziua cu un panel concentrat pe educatia formala si mediul academic – ce rol are si ce impact are în business, în dezvoltarea afacerilor – si am avut un panel profesor, universitar, dar am avut si antreprenori practicieni, si dezbaterile au fost foarte vii despre fiecare ce ar putea face si cum ar putea contribui la cresterea nivelului de educatie a celor care sunt în mediul de afaceri din România”, a detaliat presedintele RBL, Marius Stefan. Au urmat discutiile concentrate pe finantare, apoi cele orientate “în viitor, în partea de dezvoltare de business”.

Daca e sa-l credem pe Marius Stefan, presedintele RBL, “România are un parcurs foarte clar mai departe si doar daca, nu stiu, vom face erori colective majore, vom împiedica dezvoltarea si cresterea tarii. Daca ne uitam pur si simplu pe cifre din PIB, România anul asta va face 330 de miliarde de euro. Acum zece ani cred ca era undeva 160 de miliarde de euro. E mai mult decât dublu. Uitându-ne în jurul nostru, senzatia personala este ca ne plângem mai mult, dar când ne uitam în cifre, vedem asa: economiile populatiei au depasit 100 de miliarde de lei, profiturile adunate ale companiilor din România anul trecut au fost la un maxim istoric. Exista rezerve în companii. Companiile sunt bine pregatite pentru ce urmeaza mai departe. Mie mi se pare ca sunt în cel mai bun moment în care a fost România vreodata. Si atunci eu as sugera sa ne plângem mai putin si sa continuam în drumul asta”.

În ce priveste dezvoltarea mediului de afaceri de la Iasi, asa cum se vede din fotoliul de presedinte al Romanian Business Leaders, Marius Stefan crede ca “daca va uitati la ce se întâmpla în Iasi si în zona Moldovei acum, veti vedea ceva absolut senzational. Adica ne asteapta niste ani de dezvoltare foarte mare. Ma uit la aeroportul care într-o luna si ceva va fi gata, la proiectele de autostrazi – în sfârsit Iasul si Moldova vor fi conectate de Bucuresti. Si cu totii speram sa trecem si muntii în curând. Si asta ce va însemna? Înseamna ca acele companiile care acum nu mai gasesc forta de munca calificata în Ardeal, sau în zona de sud a tarii, vor putea sa vina aici, unde înca mai sunt oameni care îsi doresc joburi cu valoare adaugata mare în Moldova.

Pe partea de logistica am vorbit cu mai multi CEO de companii mari multinationale care spuneau . De aceea, cu totii speram sau sa vedem în 2 – 3 ani autostrazile respective cum o sa aduca o crestere si o infuzie nu doar de capital, dar si de energie si de oameni. Si sa nu uitam si turismul. Daca Iasiul va avea al doilea cel mai mare aeroport din tara, dupa Otopeni, dupa Bucuresti, sigur pe lânga business si români care lucreaza în strainatate, sigur vor veni si turisti curiosi sa vada ce e interesant în zona asta”. 

 

Citește toată știrea

Vine sau nu criza? Dezbatere incitantă ieri la Iaşi, la Romanian Business Leaders, cu specialişti de top la nivel naţional. Ce înseamnă lipsa A8 pentru Moldova, în bani?
Publicitate