Ultimele alegeri lasa Statele Unite într-o pozitie destul de subreda, cu un presedinte slab si impopular, o stânga tot mai radicalizata care beneficiaza de intrarea lui Donald Trump în cursa pentru alegerile prezidentiale din 2024, si mari tensiuni în societate.
Daca în mai toate tarile alegerile se deruleaza într-o zi, iar rezultatele finale, sau cvasi-finale, se stiu cam în 2-3 zile, în Statele Unite lucrurile stau cu totul altfel. Acolo trebuie sa vorbim despre un fel de „sezon electoral” care dureaza, iata, în acest an, o luna si jumatate. Alegerile încep cu câteva saptamâni înainte de „ziua formala a alegerilor”, este vorba de asa numitul „early voting”, si iata, la aproape 2 saptamâni înca nu sunt disponibile rezultatele finale. Nu e ceva nou, asta este traditia peste Ocean. Ce e nou este ponderea mult diminuata a ponderii voturilor exprimate în ziua alegerilor, mai ales în cazul alegerilor din 2020. Daca pâna atunci în general se vota peste 70 de procente direct, prin prezenta efectiva la urne, situatia s-a inversat atunci radical: doar 30 de procente au fost sufragii exprimate direct, restul au fost voturi prin corespondenta. Explicatia fiind pandamia, dar oportunitatea a si fost exploatata. Aceste detalii sunt departe de a fi unele pur tehnice, ele au stat la baza unor aprinse dispute interne având ca obiect contestarea validitatii alegerilor. Fostul presedinte, Donald Trump, si multi dintre sprijinitorii sai acuzând fraudarea alegerilor din 2020. De unde întreg cortegiul de probleme, culminând cu incidentele din 6 ianuarie 2021.
Stânga liberala din Statele Unite a carei expresie politica este Partidul Democrat, foarte abila în a pune etichete care sa-i permita demonizarea facila a adversarilor (de pilda cu doar câteva zile înainte de ultimele alegeri, Joe Biden i-a numit pe sprijinitorii lui Donald Trump, care totusi sunt zeci de milioane, „semi-fascisti”), a inventat termenul de „negationisti”, chestiune care a devenit o tema electorala destul de importanta si în acest an. O eticheta care s-a dovedit foarte utila si în cazul pandemiei (pentru a-i discredita eficient si rapid inclusiv pe toti cei care, unii personalitati de prim rang din zona epidemiologica, puneau în discutie decizii si politici luate de catre guverne, lucruri care se dovedesc, iata, valabile pe zi ce trece) si se dovedeste la fel de convenabila si atunci când trebuie trimisi în derizoriu cei care contrazic naratiunea oficiala privind „amenintarea existentiala a schimbarilor climatice”, indiferent de cât de solide sunt argumentele aduse de catre acestia.
E adevarat, demersurile în justitie din 2020 si 2021 nu au adus dovezi privind fraude care sa modifice rezultatul alegerilor de atunci. O explicatie fiind aceea ca multe dintre problemele semnalate nu erau explicit ilegale, era vorba despre legalizarea, la nivelul unor state, a unor practici cel putin discutabile. Însa dincolo de asta e un fapt evident ca sistemul electoral extrem de complicat creeaza mari probleme în statele în care cursele dintre candidati sunt extrem de strânse. Donald Trump a gresit în mod evident atunci când a pedalat obsesiv pe aceasta chestiune, mai ales ca, indiferent de felul în care ar fi stat lucrurile în realitate, soarta alegerilor din 2020 era deja decisa. Însa asta nu înseamna ca la nivel principial obiectiile ridicate atunci nu erau valabile.
Social media si mass-media, în mare parte cu simpatii explicite liberale, au condamnat vehement pe oricine sustinea ca un numar atât de mare de voturi prin corespondenta ofera oportunitati crescute de fraudare. Era însa inclusiv concluzia unei investigatii bi-partizane a Congresului din 2010, în conditiile în care numarul voturilor prin corespondenta era mult mai mic ca în 2020 sau chiar în acest an. Schimbarea radicala de atitudine nu este probabil chiar întâmplatoare, un motiv fiind acela ca cresterea masiva a votului prin corespondenta pare sa-i favorizeze pe Democrati. Însa, indiferent cum vezi lucrurile, ignorarea argumentelor justificate, a problemelor reale, legate de organizarea si derularea alegerilor, este extrem de periculoasa pentru ca, facând asta nelegitimezi procesul electoral si creezi tensiuni enorme în societate.
De pilda, e greu sa gasesti o justificare rezonabila pentru marile discrepante aparute si în acest an. În timp ce Texas si Florida, al doilea, respectiv treilea stat ca marime din America (Texasul are 28 de milioane de locuitori, Florida are 21 milioane, si au guvernatori Republicani), au dat rezultatele finale imediat, în alte state, ca Arizona (cu 7 milioane de locuitori), state câstigate la limita de Democrati, înca se numara. Se repeta situatia din 2020 când, desi în Florida au fost circa 4,5 milioane de voturi prin corespondenta, iar in Texas 2,6 milioane, celor de acolo le-a trebuit cam o zi sa termine numaratoarea. În Pennsylvania, cu 2,6 mil de voturi prin corespondenta, a fost nevoie de multe zile pentru a face acelasi lucru.