Care e relatia partidelor traditionale (PNL, PSD) cu electoratul tânar? Dezinteres sau chiar respingere. Problemele tinerilor lipsesc din discursul public al executivului, iar cele doua partide aflate la guvernare nici nu se obosesc sa-si adapteze mesajul pe limbajul/platformele noii generatii. Mai grav, iminenta comasare a alegerilor locale cu cele europarlamentare sugereaza ca PSD si PNL se tem de votul tinerilor, mai cu seama al studentilor. Daca cele doua scrutinuri vor fi organizate la aceeasi data zeci de mii de tineri din urbanul mare, fara viza de flotant, vor fi descurajati sa voteze la alegerile locale.
Datele Biroului Electoral Central arata ca, în ultimul deceniu, europarlamentarele din 2019 s-au bucurat de cea mai mare prezenta a tinerilor la vot. E drept, procentul alegatorilor între 18 si 34 de ani a fost si atunci sub 50- (43,21-), dar aproape dublu fata de ultimele alegeri organizate în România, parlamentarele din 2020, când la urne s-au prezentat numai 25,39- din tinerii aflati pe listele electorale permanente. Ambele scrutine amintite au fost marcate de succesul unor partide anti-sistem, urmare a unor stimuli emotionali puternici. În mai 2019, scorul urias obtinut de USR-PLUS (pro-UE), în fapt, croseul decisiv aplicat regimului Dragnea (arestat imediat dupa alegeri), în decembrie 2020, ascensiunea AUR, pe fondul restrictiilor anti-Covid (anti-UE). Practic, o prezenta crescuta la urne a tinerilor a echivalat cu o victorie zdrobitoare a partidelor pro-europene, o participare timida la vot a noii generatii a validat parlamentar ascensiunea (rebranduirea?) suveranismului în România. O concluzie defel surprinzatoare, împartasita ca atare de observatorii politici din toata Europa si confirmata de sondajele de opinie.
Sigur, se impun câteva nuante. Potrivit unor cercetari sociologice convergente, si alegatorii AUR sunt relativ tineri. Votantul lui Simion este în general barbat (61-), are între 18 si 50 de ani (66-), nu are studii superioare (92-) si provine majoritar din urbanul mic, în special, din sudul tarii. Un profil despre care am mai scris si care ridica în continuare cel putin doua semne de întrebare. Cât de revoltati au ramas tinerii fara facultate, dar multi dintre ei cu job, la doi ani dupa pandemie? De ce daca electoratul AUR este atât de tânar, la manifestarile organizate de partid media de vârsta depaseste lejer pragul celor 40 de primaveri? Ca o observatie personala, marsul AUR de la Iasi (24 ianuarie) a semanat mai mult cu mitingul organizat de Dragnea în Piata Unirii înainte sa fie fugarit de localnici, decât cu un eveniment organizat de un partid anti-sistem. Multi barbati trecuti binisor de criza vârstei mijlocii, alaturi de oameni vârstnici adusi cu autobuze din toata tara. Mai toti lipsiti de entuziasm. As baga mâna în foc ca unii dintre ei au vizitat ultima oara Piata Unirii în aprilie 2019, fluturând steguletele PSD. Fuga lui Dragnea de la Iasi, întoarcerea mascata a lui Dragnea la Iasi? În orice caz, unde-s tinerii lui Simion? Cât de eurosceptici si atasati de suveranism sunt în mod real acestia din moment ce evita, în genere, sa se afiseze public alaturi de liderul lor?
Ca o paranteza, evenimentele politice organizate de Simion confirma totusi un aspect evidentiat de sondaje privind profilul votantului AUR – femeile tinere resping extremismul promovat de partid. Pe de alta parte, daca aruncam o privire pe prezenta la vot la ultimele cicluri electorale, observam ca femeile între 18 si 35 de ani au ramas constant segmentul din populatie cu cel mai mic apetit pentru vot. Resping oare toata clasa politica? De ce nu (prea) voteaza tinerele din România ramâne un mister putin spre deloc explicat de sociologi. Mai ales ca, potrivit unor sondaje, e segmentul din populatie cel mai implicat civic si de departe cel mai tolerant. De altfel, e posibil ca explicatiile sa nu aiba un caracter local, vezi turnura spectaculoasa a disputei Biden-Trump pe mobilizarea si atragerea la vot a fanelor lui Taylor Swift. Inclusiv liderii de la Bruxelles au apreciat ca un mesaj public al artistei în timpul turneului sau pe batrânul continent (care coincide cu perioada alegerilor pentru PE) ar taia din aripile partidelor eurosceptice.
Care e relatia partidelor traditionale (PNL, PSD) cu electoratul tânar? Dezinteres sau chiar respingere. Problemele tinerilor lipsesc din discursul public al executivului, iar cele doua partide aflate la guvernare nici nu se obosesc sa-si adapteze mesajul pe limbajul/platformele noii generatii. Mai grav, iminenta comasare a alegerilor locale cu cele europarlamentare sugereaza ca PSD si PNL se tem de votul tinerilor, mai cu seama al studentilor. Daca cele doua scrutinuri vor fi organizate la aceeasi data zeci de mii de tineri din urbanul mare, fara viza de flotant, vor fi descurajati sa voteze la alegerile locale.