Publicitate

Pe astazi va vom servi, cu sare si piper dupa gust, câteva informatii mai vechi, dar deloc stiute si tare interesante, despre si mai vechiul dosar Kodas de Iasi, stimati telespectatori. 
Asta pentru ca vom vorbi despre unele aspecte despre care nu credem ca îi poti numara pe degetele de la o mâna pe cei din târg ce stiu despre chestiune. Ei bine, daca va amintiti, multa lume s-a mirat acuma câtiva anisori când s-a aflat ca acest dosar, început de DNA, a fost gasit fara relevanta penala si fara probe solide de catre procurorii de la DNA, mult mai specializati în materie de coruptie, dar ca a fost gasit bun de cercetat si de trimis în instanta cu propuneri grele de catre parchetul cel mult mai mic la care a ajuns dosarul dupa respingerea lui de catre DNA, adicatelea la parchetul de pe lânga Judecatoria Iasi, cel mai mic si mai de jos parchet local.

Cum a fost posibila o asemenea minune juridica? Ei bine, iata ce vorbesc despre chestiune unele personagii informate in bransa justitiunii de la Bucuresti! Dati deci foaia la pulsuletul urmator, trageti-va cafeluta aproape si tineti-va bine!

Poc: intervine nepotelul…

Cum probabil ca stiti deja, doua dintre persoanele cercetate în acest dosar problematic, pe lânga fostul si actualul stiti voi cine, sunt doi actuali contilieri personali ai actualului, retrasi strategic acolo ca sa fie totul bine, se zice, dar la vremea lor ei fiind derectori cu functii si bani pe mâna. Este vorba de un el si o ea. Pe el îl lasam deoparte deocamdata, ca am auzit ca mai nou se ocupa temeinic de poezie. Revenind deci, „ea” este madam Doinitica, si a avut, împinsa de la spate din doua derectii, cica un rol foarte activ si nasol în beleaua pe care o acuza acolo procurorii.

În fine, nu ne apucam noi sa judecam, ca nu e treaba noastra. Ideea este ca nepotul madamei, pe care îl cheama însa altfel, este procuror la Bucale la DNA, si el este cel putea sa puna un cuvânt acolo, la vreme rea. Iar acesta, profitând de diferenta de nume, cica a facut treaba buna.

Si uite asa dosarul a ajuns apoi la cel mai mic si mai de jos parchet local. Iar aicea, nemaifiind vreun nepotel sa puna umarul, dosarul si-a urmat calea rapida, ca munca era deja facuta, si a ajuns în instanta. Restul, deh, îl cam stiti. Si nu e deloc can-can…

**** PONT ****

Materialele de mai sus sunt o parodiere umoristica a realitatilor iesene si nationale, realitati care sunt tratate la modul cel mai serios în articolele de news ale editiei noastre. Orice asemanare cu oameni si fapte din viata reala poate fi, asadar, pur întâmplatoare.

Citește toată știrea

Chestiuni neştiute dar tare interesante despre un dosar bombă de la Iaşi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate