Blestemul presedintilor. De ce ajung în fruntea tarii doar nulitati si lichele?
Prin anul 2007, un val de entuziasm a cuprins tara. Campania „Si eu sunt român!” prezenta în mass-media o Românie roz-bombon, cu o coruptie în scadere, ce se dezvolta cu repeziciune, atragând armate de investitori straini. Economia duduie!, declara cu suficienta premierul liberal Tariceanu, în timp ce se contra cu presedintele Basescu.
În realitate, situatia era alta. E adevarat ca intrarea României în UE daduse multora impresia ca – în sfârsit! – epoca de tranzitie se încheiase si ca profetia bolsevicului travestit Silviu Brucan se împlinise. Existau însa, pe vremea aceea, destule spirite lucide, care remarcasera ca banii folositi de guvern pentru marirea salariilor proveneau de la românii ce munceau în strainatate, ca numarul bugetarilor (inclusiv al asistatilor social) explodase, dar si ca majoritatea politicienilor din noua garnitura tradau o calitate îndoielnica. În peisaj îsi facuse aparitia Elena Udrea. În spatele ei, clanul Cucos. Pe pozitii, traseistii de serviciu. Concomitent, dezamagiti de acest asalt al mediocritatilor, oamenii buni începeau sa-l paraseasca pe seful statului.
Ruptura dintre liberali si democrati din 2007, venita în urma unor confruntari imbecile si fara rost, dusese la decesul Aliantei DA si la alungarea PD în opozitie. (Este momentul primului referendum de demitere a lui Basescu, trecut cu brio de marinar!) Guvernul Tariceanu, care functiona cu ajutorul interesat al PSD, refuza orice fel de reforme, preferând cartea populismului desantat. Niciodata nu s-au risipit atâtia bani ca atunci. La orizont se întrevedea criza financiara.
Dupa alegerile din 2008-2009, câstigate de PDL (adica PD plus PLD) si de Traian Basescu, a lovit furtuna perfecta. Lipsa banilor, a specialistilor si a solutiilor, firea distructiva a lui Basescu, influenta otravitoare a Elenei Udrea au reprezentat ingredientele de baza ale unei prabusiri economice catastrofale. Ce sanse s-au pierdut în acei ani! Se putea realiza reforma electorala, dar nu s-a mai realizat. Se putea da startul reformei administrativ-teritoriale, chiar s-a discutat serios despre ea, însa era deja prea târziu. În schimb, din motive de avarie financiara, s-au taiat drastic si ilegal salariile bugetarilor, desi Elena Udrea cheltuia miliarde pe tot felul de nimicuri. Ce haos a ramas în urma acestei individe, ce jecmanea totul în numele sau si al partidului. La contractele importante, para-ndarat depasea 30-. Episoadele Elena Basescu – europarlamentar si Mircea Basescu – puscarias nu au facut decât sa dezvaluie un presedinte orb ori mai degraba orbit ce-si pierduse complet busola. Rezultatele extraordinare ale DNA din acea perioada au reprezentat reusita exclusiva a echipei Codrutei Kovesi. Recunosc: m-am bucurat când l-am vazut pe Adrian Nastase la mititica!
Traian Basescu iese astazi pe usa din dos a istoriei. Verdictul de turnator i-a sters si ultimele sclipiri ale vechii coroane si l-a umplut definitiv de rusine. Legenda securistului bun e o minciuna. Securistul bun e doar un gunoi. S-ar putea ca unii sa spuna ca sfârsitul este prea dur, chiar nedrept, în conditiile în care Ion Iliescu, marele ticalos de dupa 1989 este bine mersi. Iata dovada irefutabila ca Traian Basescu nu a creat un nou sistem, ci doar l-a întrebuintat în interes personal pe cel vechi. Daca în privinta lui Iliescu, adevaratul tatuc al sistemului, înca se depun eforturi masive pentru a-l salva de mult meritata detentie, în cazul marinarului s-a pus punct. I s-a scurs timpul avut la dispozitie. Ademenit de sirena cea toxica, fostul presedinte a esuat caraghios, ca un peste matrafoxat, desi ar fi trebuit sa fie cel mai treaz presedinte al României.