Ca ar fi trebuit sa avem un Cod administrativ mult mai înainte decât acum trei ani este lucru stiut. Din mai multe motive, aparitia acestuia este cât se poate de importanta, constituind primul pas catre ceea ce ar putea asigura o administratie publica eficienta si cresterea capacitatii institutionale a autoritatilor publice.
Pentru aceasta a fost necesara abrogarea sau modificarea unui important numar de acte normative: peste 40 legi ori hotarâri de guvern. Aria de operare vizeaza, dincolo de principiile generale aplicabile administratiei publice, domenii ce cuprind de la administratia publica centrala si (distinct) locala, institutia prefectului, regulile privind proprietatea publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, statutul functionarilor publici, pâna la raspunderea administrativa si serviciile publice.
Ca urmare, cu siguranta, ar trebui sa avem tot mai putine situatii deficitare la nivelul activitatii autoritatilor administratiei publice locale, ba, mai mult, sa avem de-a face cu o eficientizare reala la acest nivel. Aceasta pentru ca normele în cauza sunt menite sa îmbunatateasca ”organizarea si functionarea acestor autoritati (girând adaptarea lor la – n.a.) realitatile socio-economice si la complexitatea si dinamica activitatilor aferente furnizarii serviciilor publice esentiale pentru cetateni.” (Nota de fundamentare la OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, https://www.gov.ro/ro/guvernul/procesullegislativ/note-de-fundamentare/nota-de-fundamentare-oug-nr-57-03-07-2019&pageâ4). Si cum eficientizarea pe un asemenea plan nu exclude luarea în calcul a sistemului financiar public, ne vom referi aici si la modul cum se repercuteaza prevederile Codului administrativ asupra organizarii si functionarii a respectivului sistem.
Astfel, vorbind despre Ministerul finantelor (MF) si Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), punctam doar acele aspecte care necesita re-reglementare, ca urmare a intrarii în vigoare a OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ. De pilda, ar trebui completata HG nr. 520/2013 privind organizarea si functionarea ANAF, în sensul ca de moment ce Codul administrativ ”prevede functia publica de conducere de director executiv adjunct în cadrul institutiilor publice din teritoriu aflate în subordinea organelor administratiei publice centrale”, se impune si la nivelul structurilor ANAF sa fie inclusa o asemenea functie. (Nota de fundamentare la HG pentru modificarea si completarea HG nr. 34/2009…, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiecthotmodifhg34hg520_21012022.pdf) Modificari ce nu sunt putine ori nesemnificative, atrase tot de aplicarea Codului administrativ, vizeaza eliminarea din continutul respectivei HG si a unor referiri la Statutul functionarilor publici, stabilirea de masuri privind evaluarea acestora, organizarea si dezvoltarea carierei etc.
Nici la nivelul mai înalt, al Ministerului finantelor, nu se poate spune ca nu a mai ramas ceva de facut, din aceleasi ratiuni. Între altele, a ramas descompletata (prin nemodificarea textului), cel putin pâna la jumatatea lui februarie a.c., HG nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea MF, daca ne gândim ca tot Codul administrativ introduce în sarcina acestui minister a atributiei de centralizare a inventarului bunurilor imobile din domeniul privat al statului.
Si cum, nici nu se putea altfel, toate acestea fiind cunoscute de MF, a fost initiat la acest nivel un proiect de HG menit sa înfaptuiasca toate adaptarile si corelarile de texte normative legate de motivul aratat. (Cf. Nota de fundamentare la HG pentru modificarea si completarea HG nr. 34/2009…) Inclusiv denumirea Directiei generale de relatii internationale ar urma sa fie actualizata, ca de altfel si realizarea reorganizarii acesteia. Codul administrativ este clar în acest sens, dar presupune ”mentinerea activitatii, atributiilor si coordonarii actuale, inclusiv a personalului existent, acesta urmând a fi preluat în întregime în structura a carei denumire se modifica.” O zona importanta acoperita de MF, ce reclama ardent adaptari de texte normative, este si cea legata de reprezentarea în fata instantelor de judecata, dar si de asistenta juridica destinata serviciilor de solutionare a contestatiilor. Însa asupra reperelor viitoarelor modificari, în aceasta privinta, ne vom opri în cadrul unui articol distinct.